Clujul, exemplu de civilizaţie: 15 martie fără incidente

Suprapunerea din nou a tradiţionalului marş de sărbătorire a Zilei Maghiarilor de Pretutindeni cu marşul în memoria lui Avram Iancu organizat de Noua Dreaptă, structură de inspiraţie legionară sugera un potenţial butoi cu pulbere plasat sub Cluj. Autorităţile au avut, însă, grijă ca cele două manifestări simultane să nu se intersecteze, astfel încât clujenii au avut un 15 martie extrem de liniştit.

Potenţialul de conflict sugerat de suprapunerea temporală şi chiar spaţială a celor două manifestări a determinat televiziunile centrale să nu se mai bazeze pe corespondenţii locali şi să-şi trimită la Cluj reporterii de război, cum au fost Cătălin Radu Tănase, Pro TV, sau Cristian Zărescu, România TV. Din fericire, au bătut drumul Clujului de pomană, iar asta s-a văzut pe faţa lui Tănase, care asista la finalul manifestării etnicilor maghiari de la fostul hotel Biasini trăgând extrem de plictisit dintr-o ţigară.

Ziua a început, ca în fiecare an, în faţa Institutului Teologic Protestant, de unde, la ora 11, aproximativ 400 de maghiari au pornit cu steaguri şi cu o mini-fanfară în frunte, cântând, spre biserica „Sf. Mihail". Pe lângă câteva steaguri ale Ungariei şi unul al României, a apărut şi un drapel nou, în culorile, de sus în jos, albastru-roşu-galben, dispuse orizontal şi o stemă cu şapte turnuri şi o acvilă. „Nu ştiu al cui steag e. Mie mi l-au dat să-l duc, îl duc", a răspuns întrebării jurnalistului cel care ducea steagul. Misterul avea să se dezlege ceva mai târziu. „E steagul Transilvaniei, l-au inventat acuma", a explicat un coleg de breaslă din presa maghiară, lucru confirmat şi de senatorul UDMR Laszlo Attila. Pe la jumătatea drumului a apărut şi un steag al Ţinutului Secuiesc, adus de doi membri PPMT care s-au alăturat marşului.

La un moment dat, aproximativ zece membri ai proaspăt interzisei organizaţii Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate au vrut să se alăture, la rândul lor manifestării, dar accesul le-a fost blocat de un reprezentant al organizatorilor, care, ca în fiecare an, a fost UDMR. Cei zece, purtând steagurile Ungariei Mari, ale Ţinutului Secuiesc şi arpadiene au revenit, încercând să pătrundă în biserica „Sf. Mihail" şi, după parlamentări cu acelaşi reprezentant al UDMR, într-un final le-a fost permis accesul în biserică. „Au invocat libertatea de mişcare, n-am avut ce să le fac", a explicat, ulterior, reprezentantul organizatorilor. Acesta a fost singura întâmplare care, cu extremă exagerare, ar putea fi catalogată drept incident. Până la intrarea în biserică pentru liturghie, numărul participanţilor s-a dublat. Dacă prezenţa celor mai exponenţiali membri ai UDMR - liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, senatorul Laszlo Attila, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vakar Istvan sau viceprimarul Horvath Anna - a fost una firească, a surprins absenţa fostului senator şi consilier prezidenţial Eckstein-Kovacs Peter. Surse din UDMR puneau absenţa acestuia pe supărarea pe colegii săi din Uniune, care au găsit cu cale să-i „ofere" ultimul loc pe lista de candidaţi pentru alegerile europarlamentare.

La jumătate de oră după începerea liturghiei, aproximativ 50 de membri ai organizaţiei de inspiraţie legionară Noua Dreaptă şi-au pornit marşul în memoria lui Avram Iancu din faţa statuii lui Mihai Viteazul. Steaguri ale României şi mulţime de steaguri ale Noii Drepte fâlfâiau. Noii legionari au preluat şi apelativele specifice membrilor Gărzii de Fier. „Camarazi, cine ia un steag al Noii Drepte?", a întrebat unul dintre ei şi, de îndată, un „camarad" s-a oferit, deşi în cealaltă mână ţinea o pancartă. „Harghita, Covasna, pământ românesc", „România, românilor", „Unitate Naţională", „România, stat naţional", „Noua Dreaptă, mândrie naţională" sau celebrul refren „Trăiască duhul lui Iancu", a fost repertoriul noilor legionari pe durata întregii manifestaţii. N-au lipsit nici pancartele care se opuneau „vânzării de pământ românesc la cetăţenii străini", care trimiteau maghiarii să-şi caute autonomia în Mongolia sau prezentau harta Ungariei vopsită în roşu, galben şi albastru. Dar nu numai cu maghiarii s-au „războit" cei îmbrăcaţi în haine care sugerau echipamente militare. „Opriţi tăierea pădurilor", cerea pancarta ţinută de unul dintre manifestanţi. După ce au traversat Piaţa Unirii pe latura estică (opusă intrării în biserica „Sf. Mihail"), apoi b-dul Eroilor, au ajuns la statuia lui Avram Iancu, unde au depus o coroană de flori şi au ascultat discursuri incriminând recentele incidente de la Târgu-Mureş sau cooptarea UDMR la guvernare. Pe traseu li s-a alăturat şi o mână de suporteri ai Universităţii Cluj.

Aproape concomitent cu încheierea manifestaţiei Noii Drepte, s-a terminat şi liturghia la care au participat etnicii maghiari, care apoi s-au îndreptat spre finalul tradiţional cu discursuri, muzică, poezie şi depuneri de coroane din faţa fostului hotel Biasini. În stilul caracteristic şi politicienilor români în situaţii similare, în mesajul (citit de consulul Ungariei la Cluj) său, premierul Ungariei, Orban Viktor, n-a făcut altceva decât să cheme la vot, la alegerile parlamentare din 6 aprilie, pe toţi cei cărora, în ultimii ani, le-a acordat dublă cetăţenie. Ca de fiecare dată, primarul Emil Boc şi-a început alocuţiunea salutând asistenţa „jó napot kívánok", după care s-a lăudat că, anul acesta, Consiliul Local a alocat un milion de euro pentru cultură şi ONG-uri, dar mai ales că acelaşi Consiliu Local a alocat zece milioane de lei pentru burse şi a asigurat transportul în comun gratuit al elevilor „indiferent de etnia lor".

Prefectul „Vúscan Gyorgy", cum i-a fost pronunţat numele de prezentator, a citit mesajul premierului Victor Ponta, iar şeful judeţului, Horea Uioreanu a demonstrat că ştie istorie, amintind cele 12 revendicări ale revoluţiei maghiare din 1848. După clasica depunere de coroane, oamenii s-au împrăştiat în linişte. Reporterii de război veniţi din Bucureşti au pierdut timpul de pomană.