Coaliţia fierbe pentru trei proiecte în curs de dezumflare

Coaliţia a traversat ziua de ieri legând şedinţele una după alta. Înaintea consultărilor de astăzi de la Cotroceni, reorganizarea teritorială şi revizuirea Constituţiei par a se îndrepta ireversibil spre lada cu naftalină. PDL şi UDMR au dezbătut ore întregi un proiect de Lege a minorităţilor care a fost golit de toate elementele ce îi justificau existenţa, dar care au şi generat controverse acute.

Ziua de ieri a început, ca orice zi de luni, cu o şedinţă a coaliţiei, în care marile asperităţi dintre PDL şi UDMR pe subiectele reorganizării administrativ-teritoriale şi Legii minorităţilor n-au reuşit să fie nivelate. Motiv pentru care UDMR a convocat imediat o şedinţă cu propriii parlamentari. N-au participat chiar toţi, deoarece unii dintre ei, printre care şi liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, au intrat într-o şedinţă de lucru cu reprezentanţii PDL (printre care şi preşedintele PDL Cluj, deputatul Daniel Buda) într-o nouă tentativă de a găsi o formă unanim acceptabilă pentru Legea minorităţilor. Între timp, o nouă voce importantă a PDL, prim-vicepreşedintele Sorin Frunzăverde, a menţionat angajarea răspunderii guvernamentale ca procedură de adoptare a controversatei legi. Seara, la ora 19:00, era programată o nouă şedinţă a coaliţiei, care se afla în desfăşurare la ora închiderii ediţiei. Deşi convocarea partidelor la Cotroceni fusese anunţată pentru consultări privind reorganizarea teritoriului, verdictul preponderent negativ al Curţii Constituţionale (CCR) pare să-l fi convins pe preşedinte să pună în discuţie şi proiectul de revizuire a Legii Fundamentale. Potrivit majorităţii reprezentanţilor de formaţiuni parlamentare, şansele ca ambele proiecte să ajungă la vreo finalitate în actuala legislatură se apropie vertiginos de zero.

În opinia viceliderului grupului PDL din Camera Deputaţilor, Petru Călian, nu se va recurge la angajarea răspunderii deoarece Legea minorităţilor va trece fără probleme de parlament, fiindcă, afirmă Călian, a fost golită de tot ce generase, în timp, controverse. "Tot ce făcea referire la autonomie, orice cuvânt, a fost scos afară. Pe educaţie, nu există o boabă în plus faţă de Legea educaţiei. Practic, Legea minorităţilor a devenit un compendiu al mai multor legi în vigoare. În plus, nu există nici un aviz obligatoriu, tot ce înseamnă aviz al organizaţiilor minorităţilor este doar consultativ. În aceste condiţii, cred că va trece de parlament fără probleme şi nu va fi nevoie de angajarea răspunderii", a spus Călian.

El îşi păstrează optimismul şi crede că alegerile locale de anul viitor se vor desfăşura într-o Românie reorganizată. În schimb, insistă pe respectarea opiniilor CCR, chiar dacă acestea au doar caracter consultativ. "Dacă nu ţinem cont de ce a spus CCR, după eventuala adoptare în parlament, Legea de revizuire a Constituţiei va putea fi atacată la CCR, iar aceasta nu se va putea contrazice pe sine însăşi şi, de data aceea, verdictul său va fi obligatoriu", a apreciat Călian. El crede că discuţiile de azi, de la Cotroceni, pot da o imagine mai clară asupra şanselor pe care le are revizuirea Constituţiei în actuala legislatură.

Din "curtea" UDMR lucrurile se văd însă cu totul altfel. "În privinţa Legii minorităţilor există două elemente-cheie unde nu s-a găsit o soluţie consensuală, iar fără astea, legea îşi pierde esenţa. Unul este necesitatea existenţei unui consiliu, care să permită minorităţilor din zonele în care sunt minoritare să aibă un cuvânt de spus", a declarat fostul lider al UDMR Cluj, viceprimarul Laszlo Attila.

Amintim că în comisia de specialitate, controversatul Consiliu Naţional al Autonomiei Culturale a fost eliminat din textul proiectului. "Al doilea este legat de problema reorganizării teritoriale. Aici a fost eliminată restricţia privind modificarea componenţei etnice şi se ajunge la absurdităţi, ca în proiectul PDL. Ce caută, de exemplu, Sighişoara împreună cu judeţul Mureş sau ce caută Ţara Oaşului cu Satu-Mare?", a adăugat Laszlo. El apreciază că nu e nici o grabă cu reorganizarea. "Oricum, prin Tratatul de Aderare, ne-am angajat să păstrăm actuala organizare până în 2013. Pe de altă parte, întreb de ce Sălajul, cu 220.000 de locuitori, trebuie să fie egal cu Clujul, care are 750.000 de locuitori? Nu mai bine facem judeţe cu câte aproximativ un milion de locuitori şi, cu această ocazie, corectăm şi unele limite actuale de judeţe modificate arbitrar în 1968? Acum purtăm discuţii electorale, cred că vom avea timp, după alegeri, să lăsăm oamenii de specialitate să-şi spună părerea, să discutăm şi pe argumente ştiinţifice, nu doar visceral. Prin discuţiile de acum dăm doar apă la moară formaţiunilor extremiste, care au ocazia să iasă toată ziua în media să-şi dea cu părerea, şi anul viitor ne vom trezi cu ei intraţi în toate structurile", a avertizat Laszlo. El nu dă vreo şansă nici revizuirii Constituţiei în actualul mandat.

Viceliderul grupului PSD din camera inferioară, Cornel Itu, nu acceptă angajarea răspunderii pe Legea minorităţilor şi dă de înţeles că nici n-ar mai fi necesară. "Nu mi se pare în regulă să fie adoptată prin asumare, trebuie să vină în plen, pentru că în comisie au fost adoptate foarte multe amendamente de bun-simţ. În plus, multe solicitări ale UDMR sunt prinse în alte legi. Noi (PSD - n.red.) suntem împotriva CNAC, pentru că nu putem crea structuri paralele, cărora statul să le ceară avizul în permanenţă", a comentat Itu. El nu agreează nici reorganizarea teritorială. "E o nouă fumigenă de-a lui Băsescu. Problema majoră a României e alta - criza economică şi socială. Povestea cu atragerea fondurilor europene e altă fumigenă, astea pot fi atrase şi cu actualele structuri. Boc să nu-şi ascundă neputinţa sub legea reorganizării. E posibilă în viitorul apropiat, dar după dezbateri cu specialişti, ONG-uri, opinia publică. Polonia a făcut-o după o dezbatere de cinci-şapte ani. Acum ar fi doar o bulversare care n-ar aduce beneficii României", a apreciat Itu. El crede că un proces similar necesită şi revizuirea Constituţiei. "Acum, nici UDMR-ul nu e de acord şi, în plus, CCR a dat o nouă palmă preşedinţiei şi premierului Emil Boc, care nu-i la primul act neconstituţional. Nu trebuie să tăiem şi abia apoi să măsurăm", a spus Itu.

Pentru amânarea celor trei proiecte se pronunţă şi preşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară. "Asumarea pe Legea minorităţilor ar fi un gest de forţare a bunului-simţ. E nefiresc ca o asemenea lege să treacă prin asumare. Firesc şi democratic ar fi să fie discutată în parlament şi dezbătută public cu ONG-uri şi cu toate minorităţile, nu doar cu UDMR", a afirmat Nicoară. El consideră că reorganizarea ţării trebuie lăsată în sarcina viitorului legislativ. "Suntem împotriva unui astfel de demers acum. Suntem în apropierea alegerilor, activitatea parlamentară va fi influenţată de acest lucru, trebuie s-o recunoaştem. O asemenea lege va trebui asumată de parlamentul viitor, care va avea patru ani, timp suficient pentru dezbateri serioase", a spus Nicoară. În opinia sa, tot viitori aleşi ar trebui să revizuiască Legea Fundamentală. "Nici Constituţia nu trebuie revizuită în fugă, cred că tot pe agenda viitorului parlament trebuie să figureze. Trebuie făcută aşezat, ardeleneşte, cumpănind foarte bine fiecare modificare cu toate efectele pe care le incumbă", a opinat Nicoară.

Nici vicepreşedintele UNPR, deputatul Vasile Soporan, nu dă mari şanse celor două proiecte prezidenţiale. El a preferat să nu-şi exprime o poziţie faţă de Legea minorităţilor, motivând că UNPR nu a luat acest subiect în discuţie. În privinţa reorganizării administrativ-teritoriale, a afirmat că susţine varianta PDL, dar e rezervat în privinţa şanselor restructurării teritoriului naţional. "În actuala atmosferă mai încordată dintre PDL şi UDMR, cu mare greutate se va putea realiza. Marea mea supărare este că nu discutăm regiunile din punct de vedere al dezvoltării, ci etnic", a spus Soporan. El nu dă şanse nici revizuirii Constituţiei. "E foarte dificil având în vedere marele echilibru din parlament şi poziţia de nedialog între formaţiunile politice. Totul e văzut exclusiv prin prisma viitoarelor poziţionări politice, când marea problemă a României e economia", a declarat Soporan.