Congresul Ligii aleșilor locali ai PNL - Boc: "De la Cluj renaște viitoarea guvernare a României, cea liberală" VIDEO

Congresul Ligii Aleșilor Locali ai PNL s-a întrunit sâmbătă la Cluj.

La întâlnire au participat președintele liberalilor, Ludovic Orban, primarul Clujului, Emil Boc, primari, viceprimari ai PNL din întreaga țară, dar și liderul Grupului Regiunilor al Partidului Popular European, Michael Schneider.

”Secolul XXI este secolul administrațiilor regionale și locale”

”Este o onoare pentru noi să fim gazda acestui eveniment. Ne dați energia și puterea să mergem împreună mai departe și să pregătim cu adevărat o alternativă reală la guvernarea socialistă a țării. De aici renaște viitoarea guvernare a României, guvernarea liberală. Lucrurile sunt clare în Europa și în lume.

Dacă secolul IX a fost secolul imperiilor, dacă secolul XX a fost secolul statelor-națiune, secolul XXI este secolul administrațiilor regionale și locale. Acestea vor face diferența și în viața cetățenilor și în viața politică și în viața de zi cu zi a oamenilor. De aceea accentul pe care Partidul Național Liberal îl pune prin această Ligă a Aleșilor Locali se va resimți și în viața oamenilor, dar mai ales în rezultatele noastre politice.

Prezența aici a liderului Grupului Regiunilor al Partidului Popular European, Michael Schneider, ne demonstrează că Europa nu este doar la Bruxelles, nu este numai la Berlin, este și în Cluj și că întărirea proiectului european, acum mai mult ca niciodată, are nevoie de o reclădire de jos în sus, așa cum și partidele politice au nevoie de o reclădire a încrederii de jos în sus, pentru că, în ultimă instanță, știm foarte bine, oamenii au încrederii în aleșii care sunt cei mai apropape de ei.

”Revoluția fiscală a guvernului socialist, cea mai curată formă de revoluție fiscală bolșevică”

În al doilea rând, dragi colegi, m-aș referi la pricipiul subsidiarității, pe baza căruia s-a clădit întreaga Uniune Europeană. Acest principiu spune foarte simplu că decizia și resursa financiară trebuie lăsată la îndemâna unității care este cel mai apropiată de cetățean și care are soluțiile cele mai viabile. Dacă în 1950, două treimi din populația planetei locuia în mediul rural, în 2050, două treimi din populația lumii va trăi în orașe.

Deja în Uniunea Europeană și în Statele Unite doi cetățeni din trei trăiesc la orașe. România încă nu are o urbanizare de două treimi, dar se îndreaptă cu pași repezi spre un asemenea proces de urbanizare. Asta înseamnă că tot mai multe probleme se adună în comunitățile urbane, mijlocii, mari, și acolo sunt și cele mai mari provocări pentru administrațiile locale.

Ce se întâmplă astăzi în Europa și în lume este că tot mai multe probleme, care până acum le rezolvau guvernele, sunt lăsate tot mai mult la îndemâna administrațiilor locale, că vorbim de migrație, de pericolul terorismului, de circulație, de mobilitate, sărăcie, probleme de mediu, probleme care țin de viața de zi cu zi a oamenilor, tot mai multe provocări sunt la nivel local. Asta înseamnă că trebuie să ai și resursele financiare aferente pentru a face față acestor noi provocări.

În România, din nefericire, se întâmplă exact invers, adică în timp ce primarul Parisului, primarul Londrei au semnat o hârtie comună în noiembrie 2016, cerând guvernelor naționale o cotă și mai mare din taxele și impozitele care se plătesc la nivel statal să rămână la nivel local în procent de peste 25%, în România se întâmplă exact invers.

Resurse adunate de comunitățile locale prin efortul propriu sunt luate de Guvern, confiscate, naționalizate, și aplicate de ei în alte scopuri numai de ei știute. Această revoluție fiscală pe care o anunță guvernul socialist astăzi este cea mai curată formă de revoluție fiscală bolșevică. Asta înseamnă preluarea resurselor comunităților locale și naționalizarea lor de către guvernul central fără a se lăsa posibilitatea de a avea investiții.

Vă dau un exemplu, la Cluj: dintr-un proiect de investiții de 90 de milioane de euro de la bugetul local, 30 de milioane sunt luați de guvernul central fără să pună nimic în loc. Noi nu suntem împotriva coeziunii naționale, toate regiunile țării trebuie să fie dezvoltate, într-un principiu sănătos de echilibru, dar nu naționalizare și, practic, ajungând la a jupui și la a lăsa fără resurse autoritățile care reușesc, totuși, să producă prosperitate.

În acest moment, ce stimulent să mai aibă autoritățile locale să mai aducă investiții, din moment ce resursele nu rămân acasă, ci pleacă în altă parte? Practic, toți banii europeni pe care i-am adunat în exercițiul financiar anterior îi pierdem prin naționalizarea realizată de guvernul național. Gândiți-vă că la Cluj există Sala Polivalentă pe care am construit-o din banii clujenilor.

În fiecare an, Cluj pierde în fiecare an echivalentul unei săli polivalente, bani care nu se mai întorc acasă, ci pleacă în altă parte. Sper ca acest lucru să înceteze, pentru că este dăunător tuturor administrațiilor locale, pe termen mediu și lung. Urmează cel mai important examen politic, alegerile europarlamerntare din 2019, și acel moment trebuie să fie momentul de succes al Partidului Național Liberal, iar temeliile se pun încă de astăzi.

Dar lumea s-a schimbat, generațiile de votanți se schimbă, generația anilor 2000 este o generație născută pe așteptări și care cere de la partidele politice să inventeze și să reinventeze politica, practic, în fiecare zi. Partidele care vor reuși să se adapteze cel mai bine vor fi partidele care vor câștiga viitoarele alegeri.

”Dacă atragem de partea noastră generația tânără, vom fi câștigători”

De aceea, eu m-aș concentra foarte puternic, fără să ignorăm desigur celelalte componente sociale, pe noua generație tânără, care de fapt joacă viitorul și în țară și în Europa. Avem obligația să le spunem că Uniunea Europeană nu este pentru totdeauna, avem obligația să le spunem că pacea nu este în ADN-ul Europei, că pentru a avea o pace și o Uniune Europeană, trebuie să ne luptăm în fiecare zi.

Și noi avem obligația să venim în așteptările lor cu politici moderne, în care să se țină cont de evoluția tehnologiei, de aspirațiile lor pentru ceea ce înseamnă social media, online, preocupări pentru inovare, locuri de muncă moderne. Aceste lucruri stau, repet, în puterea noastră să le facem, și atunci sunt convins că vom fi în fața unui examen câștigător", a spus Emil Boc, în discursul său.

Schneider, PPE: Suntem îngrijorați să vedem acuzațiile împotriva președintelui PSD

"PPE sprijină puternic investițiile în UE și susține o utilizare eficientă a fondurilor structurale, îmbunătățirea capacității administrative, mai ales a achizițiilor publice. În plus, doresc să reafirm responsabilitatea politică pe care o avem pentru cheltuirea banilor UE, care include și lupta împotriva corupției. Suntem îngrijorați să vedem acuzațiile Oficiului European de Luptă Antifraudă împotriva șefului partidului de guvernământ român. În orice stat membru UE această situație ar provoca imediat demisia politicianului respectiv până la clarificarea cazului în justiție", a afirmat Schneider, sâmbătă, în discursul rostit în cadrul Congresului Ligii Aleșilor Locali ai PNL.

El a subliniat că fiecare lider politic local, regional și național are datoria de a combate corupția, deoarece contravine încrederii cetățenilor în valorile democratice și dezvoltării sănătoase a comunităților.

"În același timp, sunt sigur că OLAF nu intenționează să creeze obstacole în calea investițiilor. Dimpotrivă, scopul său este de a asigura o utilizare responsabilă a banului public, astfel încât fiecare euro investit în regiunea și orașul dumneavoastră să atingă un potențial maxim, în interesul cetățenilor", a spus președintele grupului PPE al Comitetului European al Regiunilor.

Acesta a vorbit despre impactul pe care legislația UE îl are asupra comunităților și despre faptul că este important ca vocea acestora să fie auzită la Bruxelles, condiții în care liderii regionali și locali trebuie să aibă un punct de vedere nu doar asupra legislației europene, ci și să decidă direcția către care va merge Europa.

Schneider a vorbit și despre importanța ca politica de coeziune a UE să rămână disponibilă pentru toate statele membre și regiunile, independent de dezvoltarea lor, și a subliniat necesitatea simplificării procedurilor de acordare a fondurilor structurale și de investiții.

"Trebuie să diminuăm birocrația în interesul beneficiarilor. Știu că autoritățile locale se confruntă cu dificultăți din cauza procedurilor anevoioase. Comisia Europeană este conștientă de aceste dificultăți și dorește să simplifice cât se poate de mult. Pe de altă parte, trebuie verificat și dacă această complexitate administrativă nu este provocată la nivel național în România. Autoritățile publice au obligația sa facă tot posibilul în sprijinul creșterii eficienței și a calității în implementarea proiectelor", a subliniat Schneider.

El le-a sugerat delegaților că este momentul oportun să creeze un grup de lucru în cadrul PNL, care să discute și să identifice soluții privind regionalizarea și modernizarea administrativă în România. Schneider a accentuat nevoia ca în România să se înțeleagă că, dacă fondurile europene nu vor fi utilizate, după 2020 va exista riscul unor reduceri majore de fonduri alocate țării noastre.

"Pentru țara dvs, din finanțarea totală de 30 de miliarde euro disponibilă în perioada 2014-2020, plățile se ridică la aproximativ 3,5%, iar angajamentele depășesc 20%, cu șanse de creștere în viitorul apropiat. Mi s-a explicat că aveți un plan național de dezvoltare prin care este planificată infrastructura locală, dar, pe de altă parte, proiectele nu pot fi finanțate din cauza lipsei unui buget adecvat la nivel național.

Aceste cifre scăzute necesită îmbunătățiri serioase și sunt convins că doriți să accesați cât mai multe finanțări europene. Din experiența mea, pot spune că proceduri greoaie există și în alte state membre, inclusiv în Germania, dar în ciuda acestor provocări, nu există o sursă de finanțare mai eficientă și mai avantajoasă decât fondurile UE", a afirmat oficialul european.

Orban: “Să gândim un mecanism prin care primarii să nu mai stea cu mâna întinsă la Guvern”

Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, consideră drept necesară gândirea unui mecanism de finanțare a comunităților locale care să îi ferească pe primari și pe aleșii locali să mai fie umiliți atunci când cer bani de la Guvern pentru proiectele de dezvoltare ale unei localități. Orban a spus că trebuie depășită metoda în care banii necesari pentru dezvoltarea unei comunități stau 'în pixul' unei anumite persoane din conducerea centrală.

"Trebuie să gândim, până la urmă, un mecanism de finanțare în care comunitățile locale, primarii, aleșii locali să nu mai trebuiască să stea cu mâna întinsă la Guvern, să poată avea cu adevărat resursele necesare. Iar dacă nu au resursele necesare, vă spun sincer, nu mi se pare normal ca banii cetățenilor români, plătiți din taxe și impozite, care sunt destinați susținerii proiectelor de investiții în comunitățile locale, să stea în pixul unuia precum Paul Stănescu, sau cum era înainte, mâna dreaptă a lui Dragnea, și care să îi distribuie efectiv cum vor mușchii lor. Vremea în care 'banii stau în pixul meu', de pe vremea lui Năstase, trebuie să înceteze", a spus liderul liberal.

Acesta consideră că și fondurile destinate dezvoltării locale pot fi alocate pe un principiul asemănător celui prin care se acordă finanțări europene. "Trebuie să identificăm mecanisme obiective, exact ca pe fondurile europene, în care primarii și autoritățile locale să nu mai fie umilite atunci când solicită finanțare pentru proiecte care sunt în beneficiul comunităților. Toate lucrurile acestea sunt în beneficiul cetățeanului", a spus Orban.

În discursul său, adresat celor aproape 1.000 de delegați care au participat la congres, Orban a susținut că s-a ajuns la anumite situații aberante în care autoritățile locale au nevoie să facă drumuri către tot felul de companii de stat, inclusiv pentru a primi negație că au nevoie de aviz de la acea entitate, pentru un proiect.

"S-a ajuns în situația în care o autoritate locală nu poate să deruleze un proiect de investiții decât dacă se plimbă, intrând cu capul înainte, în sediile ministerelor și ale altor autorități ale administrației centrale, ale companiilor de stat, pentru a obține avize sau negație de avize. Am ajuns în situația în care trebuie să te duci la diferite entități și instituții, companii de stat ca să îți dea numai negație că nu ai nevoie de avize de la ei. Este absurd", a precizat Orban.

El a acuzat faptul că statul obligă autoritățile locale să cheltuiască bani atunci când derulează o investiție, în relația cu companii precum Apele Române sau Transgaz. "Nu mi se pare normal, când o comunitate locală are un proiect de dezvoltare pe fonduri europene sau proprii, ori pe fonduri de la bugetul de stat, să se ducă și să i se ceară bani de către stat ca să deruleze niște proiecte de investiții de la Apele Române până la Inspecția de Stat, de la Transgaz până la mai știu eu ce altă societate, care să jumulească autoritățile locale, să le ia niște bani", a afirmat Orban.

Acesta s-a referit și la faptul că, în anumite cazuri, Curtea de Conturi este folosită ca 'instrument de represiune în mâna PSD împotriva primarilor liberali' și le-a vorbit delegaților despre proiectele legislative pe care PNL le are pentru a veni în sprijinul autorităților locale.

La reuniunea de sâmbătă, de la Cluj-Napoca, au participat 975 de delegați, care l-au ales pe noul președinte al acestei structuri - poziție pentru care singurul candidat a fost Gheorghe Flutur - precum și pe ceilalți membri ai Ligii Aleșilor Locali ai PNL.