Constituţia care ne transformă în republică parlamentară
- Scris de Valentin Malaescu
- 19 Iun 2013, 21:54
- Politica
- Ascultă știrea
Comisia parlamentară pentru elaborarea proiectului de revizuire a Constituţiei şi-a încheiat treaba. A ieşit un proiect care înglobează Statutul Minorităţilor, propune un preşedinte decorativ specific republicilor parlamentare (Germania, Italia, Austria), un parlament fără traseişti şi o ţară invadată de prefecţi.
Modificările apar încă de la primul articol, în care a fost introdus un alineat în care religia majoritară este discriminată pozitiv în raport cu celelalte culte religioase. „Romania recunoaşte rolul istoric, in constituirea şi modernizarea statului roman, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale si al minorităţilor naţionale". Dacă proiectul de revizuire va fi validat de români, drapelul României va avea din nou, după 24 de ani, stemă.
Dacă definirea căsătoriei drept o relaţie între un bărbat şi o femeie nu a avut succes, nici amendamentul controversatului deputat Remus Cernea privind interzicerea discriminării pe baza orientării sexuale nu a fost agreat de comisie, membrii acesteia preferând sintagma „orice altă situaţie", la finele înşirării criteriilor uzuale de discriminare.
Aşa cum ZIUA de CLUJ a scris zilele trecute, UDMR a reuşit să introducă principalele prevederi ale Statutului Minorităţilor în Constituţie, adică posibilitatea înfiinţării unor structuri proprii de decizie şi executive, fără consultarea cărora autorităţile statului nu vor putea lua nici o decizie care vizează identitatea culturală, etnică, lingvistică şi religioasă a minorităţilor. E adevărat că aplicarea acestor prevederi este condiţionată de adoptarea legii statutului minorităţilor naţionale. De asemenea, minorităţile îşi vor putea folosi neîngrădit, în spaţiul public şi privat simbolurile naţionale care le reprezintă identitatea culturală, etnică, lingvistică şi religioasă.
Interceptările de orice natură vor putea fi făcute de procurori, fără mandat de la judecători pe o perioadă de maxim 48 de ore, iar, în situaţia în care instanţa de judecată infirmă măsura luată de procurori, tot instanţa va dispune şi distrugerea probelor obţinute în acest fel. Mai mult, în viitoarea Constituţie va fi prevăzută explicit interdicţia privind folosirea probelor obţinute ilegal.
Autorii proiectului de revizuire a Constituţiei s-au gândit că n-avem suficiente instituţii de stat, aşa că au mai inventat una, o autoritate autonomă însărcinată cu protecţia datelor cu caracter personal. Tot în premieră, viitoarea Constituţie ar urma să interzică relele tratamente aplicate animalelor „definite conform legii".
Noii „constituanţi" au încercat să pună pe picior de egalitate contribuabilul şi statul în privinţa datoriilor reciproce. „Creanţele împotriva statului au acelaşi regim juridic ca şi contribuţiile fiscale", se spune în amendamentul adoptat, numai că autorii nu s-au putut abţine să nu lase o „portiţă" statului, adăugând cuvintele „în condiţiile legii".
Transformarea „pe blat" a României în republică parlamentară se devoalează încă din articolul care defineşte parlamentul nu doar drept „unica autoritate legiuitoare a ţării", ca până acum, ci şi ca „forul suprem de dezbatere şi de decizie al naţiunii". Camera inferioară ar urma să fie limitată la maxim 300 de deputaţi, la care s-ar adăuga reprezentanţii minorităţilor.
Experienţa UNPR ar urma să rămână unică, astfel, potrivit viitoarei Constituţii „la începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formaţiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi". Tot în viitoarea formă a legii fundamentale, invitaţiile scrise primite de la o comisie parlamentară nu vor putea fi refuzate de nici o persoană fizică, persoană de drept public sau persoană juridică privată.
„Revizorii" Constituţiei vor să protejeze parlamentul nu doar de traseismul politic, ci şi de efectele lui. Astfel, dacă un parlamentar demisionează din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales, sau dacă se înscrie în altă formaţiune politică, îşi pierde mandatul. Cum, însă, parlamentarii pot fi excluşi din partid, situaţie în care îşi păstrează mandatul, structura politică a parlamentului poate suferi modificări în timp, aşa că membrii comisiei de revizuire au luat o măsură de protecţie şi împotriva acestui lucru, astfel, Birourile Permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc respectând configuraţia politică a fiecărei Camere, rezultată din alegeri şi nu cea modificată în timp. Parlamentarii sunt scoşi de sub jurisdicţia exclusivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, putând fi judecaţi de instanţe obişnuite ca oricare cetăţean.
În schimb, parlamentul ar putea fi dizolvat mai uşor şi în mai multe situaţii decât până acum. Astfel, dacă, potrivit Constituţiei în vigoare, parlamentul poate fi dizolvat de preşedinte dacă nu reuşeşte să învestească un guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare, timp în care a respins minim două propuneri, potrivit noii variante, parlamentul va fi dizolvat (a dispărut cuvântul „poate") dacă nu învesteşte un guvern după 30 de zile şi după o singură respingere. De asemenea, parlamentul este dizolvat dacă la un referendum valid pentru demiterea preşedintelui sunt mai multe voturi împotriva demiterii decât voturi pentru demitere. În fine, preşedintele mai poate dizolva parlamentul, dacă legislativul însuşi îi cere acest lucru, prin votul a două treimi dintre membrii săi.
Nou Constituţie ar urma să liberalizeze accesul „gratuit şi neîngrădit" la varianta electronică a Monitorului Oficial. Menţionăm că, în acest moment, accesul gratuit la varianta electronică este permis doar timp de 10 zile de la data publicării.
Pe lângă mandatul readus la durata de patru ani, viitorul preşedinte, fără a fi neapărat deposedat de atribuţii constituţionale, unele dintre acestea îi vor fi serios diminuate sau şi le vă păstra în formă „amputată", fără drept de decizie. Astfel, nu se va mai putea repeta un nou scandal „Norica Nicolai", pentru că preşedintele nu va mai putea refuza propunerile premierului privind revocările şi numirile unor membri ai guvernului. Nici în privinţa desemnării premierului, preşedintele nu va mai avea nici un cuvânt de spus, viitoarea Constituţie creionându-i etapele procedurale fără a-i lăsa vreo marjă de intervenţie. Chiar şi în cazul căderii guvernului prin moţiune de cenzură, textul moţiunii va trebui să conţină numele noului premier, care va fi desemnat, obligatoriu, de către preşedinte.
Nici referendumul nu va mai putea convoca de capul său, păstrându-şi dreptul de iniţiativă, decizia convocării consultării populare trecând, însă, la parlament. O altă premieră introdusă în proiectul de revizuire este posibilitatea convocării unui referendum naţional de către cetăţeni şi în acest caz decizia aparţinând legislativului. În plus, pragul de validare al referendumului a fost coborât la 30%.
Preşedintelui i-a fost serios limitat şi dreptul de reprezentare a României la reuniunile Uniunii Europene (UE), doar pentru situaţiile în care temele dezbătute ţin de relaţiile externe ale UE, politica de securitate comună, modificarea sau completarea tratatelor constitutive ale UE. La restul reuniunilor forurilor UE reprezentarea României este atributul guvernului. În schimb, are două îndatoriri noi. Astfel în maxim jumătate de an de la depunerea jurământului, noul preşedinte trebuie să prezinte parlamentului Strategia Naţională de Securitate, iar în fiecare an, va trebui să prezinte, tot în parlament, câte un mesaj privind starea securităţii naţionale.
Nici mai vechiul caz „Teodor Atanasiu" nu a fost uitat, astfel încât preşedintele nu va mai putea cere urmărirea penală şi nici dispune suspendarea din funcţie a membrilor guvernului, aceste prerogative rămânând exclusiv la dispoziţia parlamentului.
Guvernul va avea o singură limitare suplimentară în noua Constituţie: nu va putea să-şi angajeze răspunderea decât o singură dată într-o sesiune parlamentară. În ultimul moment s-a renunţat la amendamentul care dădea o logică moţiunii simple prin demiterea automată a ministrului în cauză în cazul adoptării acestui tip de moţiune.
Pe lângă nominalizarea regiunilor drept noi structuri administrativ-teritoriale, comisia de revizuire a Constituţiei a lăsat guvernului posibilitatea ca, pe lângă actualii prefecţi, să poată numi prefecţi şi subprefecţi şi la nivelul regiunilor, dar nu exclude nici posibilitatea de a avea prefecturi în oraşe sau chiar în comune, atâta vreme cât spune că „guvernul numeşte, în unităţile administrativ-teritoriale, prefecţi şi subprefecţi, în condiţiile legii". În schimb, prefecţilor nu le-a mai fost luată conducerea instituţiilor deconcentrate, cum se intenţiona la un moment dat, fiind deposedaţi doar de abilitatea de a suspenda aplicarea unor acte administrative prin atacarea lor în contencios administrativ.
Modificări au intervenit şi în privinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Pe lângă reducerea mandatelor membrilor CSM de la şase la patru ani, modificări importante au fost generate de scandalurile din CSM din ultima vreme. Astfel, în viitoarea Constituţie se prevede explicit faptul că preşedintele CSM este ales din rândul judecătorilor, precum şi faptul că „magistraţii aleşi membri ai CSM sunt revocaţi din funcţie de adunările generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, potrivit legii proprii de organizare şi funcţionare". De asemenea, a fost dublat, de la doi la patru, numărul „reprezentanţilor societăţii civile" numiţi de senat. Funcţional, cea mai importantă prevedere este cea care desparte clar apele în CSM. „Secţia de judecători a CSM gestionează în mod exclusiv cariera profesională a judecătorilor, iar Secţia de procurori a CSM gestionează în mod exclusiv cariera profesională a procurorilor", se spune într-un amendament propus de fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu.
Dacă parlamentarii din comisie nu au propus nici un amendament pentru depolitizarea Curţii Constituţionale (CCR), în schimb au eliminat posibilitatea ca judecătorii CCR să mai judece hotărârile parlamentului, eliminând din lista cu atribuţiile Curţii alineatul care spunea „îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii".
Dacă va trece de votul parlamentului - două treimi din membrii fiecărei camere, sau, dacă nu se reuşeşte, trei sferturi din membrii plenului reunit - şi dacă va depăşi cu bine şi avizul obligatoriu al Curţii Constituţionale, proiectul de revizuire a Constituţiei va veni la judecata poporului, la referendum.
