Controversele referendumului: la ce întrebări răspundem

Iniţiativa de a avertiza populaţia asupra acestei probleme aparţine PSD, care a lansat apeluri ca românii să refuze să răspundă recenzorilor la această întrebare. Oficialii partidului susţin că la baza instituirii cererii "ilegale" a CNP-ului la referendum ar fi că PDL ar urmări să-şi facă o bază de date pentru a frauda alegerile, după cum a declarat joi senatorul PSD Georgică Severin.

Potrivit acestuia, CNP-ul poate fi solicitat doar de către autorităţile abilitate şi în nici un caz de către recenzori, care ar comite o ilegalitate dacă pun întrebări legate de acesta. "Recensământul are caracter statistic, de imagine globală, datele furnizate de cineva nu duc la persoana respectivă. E inexplicabil din punct de vedere democratic, dar explicabil din punct de vedere al intenţiei de fraudare a alegerilor de către puterea PDL faptul că cetăţenii sunt obligaţi să-şi spună CNP-ul", a declarat Severin, citat de Mediafax. Senatorul PSD a mai spus că cetăţenii pot fi identificaţi după CNP, iar datele pe care ei le oferă cenzorilor, referitoare la adresă, proprietăţi, religie, etnie, convingeri nu vor mai avea un caracter statistic, în cazul unui recensământ, ci vor forma o bază de date individualizată.

Cei care efectuează recensământul semnează în prealabil un protocol prin care se obligă să nu încalce anumite norme de protecţie a datelor personale, potrivit specialistului clujean în drept penal Sergiu Bogdan. "Problema nu este colectarea în sine acestor date, ci modul în care vor folosite ulterior. Dacă sunt utilizate doar în scop statistic, totul este în regulă, însă dacă sunt exploatate în alte scopuri, legea este încălcată", a precizat Bogdan. Dezvăluirea CNP-ului ar trebui să fie una dintre întrebările facultative din cadrul acestui referendum, în opinia specialistului. Recensământul populaţiei şi locuinţelor a început joi şi se va desfăşura până în 31 octombrie, iar primele date vor fi făcute publice cel târziu la sfârşitul lunii ianuarie 2012.

Alte chestiuni controversate

Fiind primul recensământ după aderarea la UE şi nefiind luaţi în calcul cetăţenii plecaţi de mai mult de 12 luni din ţară, aceasta ar cauza confirmarea estimărilor că populaţia României s-a redus cu 2-3 milioane de locuitori.

Femeile au trei întrebări care li se adresează doar lor, precum "anul căsătoriei" sau "numărul copiilor născuţi vii".

Cei chestionaţi pot refuza să îşi divulge etnia, limba maternă şi religia.

Există o secţiune de abilităţi, cu întrebări despre dificultăţi de vedere, de auz, de a merge, de memorare, de îngrijire proprie şi de comunicare, precum şi despre ajutorul pe care îl primeşte o persoană cu dificultăţi.

Fiecare familie va trebui să numească o persoană care va fi notată ca fiind "capul gospodăriei".