Cui îi este frică de Andrei Marga?

Dacă în criminologie, medicină sau filosofie cauza precede şi determină efectul, şi nimeni nu se îndoieşte de adevărul acestui principiu, se poate pune întrebarea în ce măsură operează el în ceea ce se numeşte „dosarul Marga”. Fără îndoială, este valid. „Homo sum, nihil humani a me alienum puto” (Sunt om, şi nimic din ceea ce este omenesc nu îmi este străin”, spunea Terentius, iar istoria recentă, ca să nu extindem cercetarea până la Adam şi Eva, ne conduce spre o concluzie: singura constantă a vieţii politice româneşti este aceea că nimic nu se petrece fără un scop.

În povestea apartenenţei sau nu a profesorului Andrei Marga la fosta Securitate există două scenarii principale şi câteva variaţiuni. Unu: cauza - a colaborat, efectul - adevărul iese la iveală. Doi: nu a colaborat, dar înseamnă că cineva are ceva de câştigat din inducerea certitudinii că a făcut-o. Trei: a colaborat, şi cineva profită de această informaţie. Patru: nu a colaborat, dar trebuia discreditat oricum.

Qui prodest?

Dar cine este Andrei Marga în afacerea dâmboviţeană? A avut câteva momente mai vizibile în peisajul politic, a fost ministrul Educaţiei şi a încheiat cu succes negocierile cu UE în parohia sa, a condus o perioadă PNŢCD. A avut ieşiri la rampă remarcabile, dar nu a reprezentat o miză, decât în ultimii ani, cand s-a constituit în opozantul numărul 1 al lui Traian Băsescu şi a politicii lui de distrugere a educaţiei şi României, în general. Apoi, ca Ministru de Externe în cabinetul Ponta, a fost singurul care a arătat eşecul diplomaţiei româneşti supusă lui Traian Basescu, iar astăzi, pericolul Andrei Marga este cu atât mai mare cu cât numirea dsale, în fruntea ICR, înseamnă pentru acelaşi Traian Basescu, dar şi pentru intelectualii lui aserviţi scoaterea la iveală a modului clientelar în care s-au cheltuit milioane de euro.

În vara lui 2005, de pildă - an în care a câştigat premiul Herder - spunea despre Guvernul Tăriceanu că "este cel mai diletant din 1989 încoace". Presa a consemnat, dar nu a scos din minţi pe nimeni, dintre cei care aveau putere maximă în stat, astfel încât să işte o poveste de natură să-l discrediteze.

De-abia odată cu constituirea USL, înainte chiar, a devenit Marga periculos. S-a reinventat, a intrat în arenă şi nu doar atât: era un personaj care îşi baza retorica, perfectă de altfel, pe mii de cărţi citite, mii de întâlniri în cadrul mediului academic internaţional, stăpânea logica la perfecţie (deformaţie profesională), prin urmare a căpătat statutul de cea mai autorizată, grea, puternică voce a Opoziţiei. Oamenii îl întrebau pe stradă cum e să fii de o sută de ori mai valoros decât şeful partidului tău.
Aşa că pe segmentul socio-demografic căruia i s-a adresat, fie el şi de nişă, neexistând o contraofertă la fel de năucitoare prin forţă şi amplitudine, Marga trebuia demolat. Şi asta deoarece nu putea fi convins să o lase mai moale - cine s-a folosit politic de capacitatea sa intelectuală a cunoscut un mic amănunt: Marga nu iartă!

Dar nici Traian Băsescu - să-l numim pe cel care a "beneficiat" de cele mai acide critici din partea lui Marga.

Cine este Marga acum? Senatul l-a votat marţi la şefia Institutului Cultural Roman. Numai că în momentul când au apărut public informaţiile despre o presupusă colaborare cu Securitatea, detaliul biografic care urma să survină în 11 septembrie nu era cunoscut. Prin urmare viitorul va arăta dacă supoziţia că cineva se temea de ceea ar putea descoperi Marga în contabilitatea ICR ar periclita (în sens penal) situaţia unor răsfăţaţi ai regimului Băsescu. Nota bene: povestea a fost reîncălzită la finele lui august, când dascălul clujean a fost propus la ICR.

Istoria recentă în date şi coincidenţe

18 mai 2006, ştire Evz: SIE trimite arhiva la CNSAS. Primele 3000 de dosare urmau să ajungă pe 30 mai. Comunicat SIE: "ori de câte ori va fi necesar", comisia mixtă paritară CNSAS-SIE se va reuni la solicitarea oricărei părţi, o primă întâlnire fiind dedicată reevaluării dosarelor deja analizate.

În 2007, CNSAS a emis Decizia 1516/10.05.2007 prin care se certifica faptul ca Andrei Marga "nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste".

Iulie 2007, România Liberă scrie că CNSAS a mai primit 40.000 de dosare de la SRI, dar că cele ale liderilor PCR şi ale Securităţii rămân inaccesibile. Dar şi că SIE NU MAI ARE DE PREDAT NICIUN DOSAR.

Ianuarie 2011, interviu Hotnews. Intrebat dacă a semnat vreodată un angajament sau a colaborat, Marga răspunde: "Trebuie să spun că nici nu m-a chemat să colaborez, nici nu am colaborat şi nici n-am semnat vreun angajament vreodată. Deci stau senin în faţa istoriei"
În acea perioadă, Marga tuna şi fulgera împotriva Legii Educaţiei, îl acuza pe Băsescu de "diletantism". Dar nu numai atât. ÎN ACELAŞI INTERVIU, Marga îl compară pe Băsescu cu Hitler.
27 aprilie 2012, se vehiculează numele lui Marga la Educaţie.

1 mai: Marga este anunţat pentru Externe. În aceeaşi zi, Lăzăroiu se întreabă pe facebook: "Cum să-l pui pe Andrei Mureşanu ministru de Externe?"

2 mai, Lăzăroiu, tot pe facebook: „Am auzit că a avut un prieten imaginar în perioada comunistă, un alter ego, Andrei Mureşan" - SĂ SE SUGEREZE CUMVA FAPTUL CĂ MARGA A LUCRAT PENTRU DIE, IAR ÎN ACEA PERIOADĂ, CINE SPIONA PENTRU ROMÂNIA LUCRA ÎMPOTRIVA AMERICANILOR?

7 mai, Marga la Comisia de politică externă: "Am avut amândoi, cu domnul Crin Antonescu, ocazia să fim primii vizitatori la Putin ca premier, acompaniindu-l pe premierul Radu Vasile. Putin e un om foarte competent, ar fi bine ca liderii din Europa şi de la noi să fie la fel de competenţi. Doi prorectori conduc lumea: Putin şi Ratzinger. Sunt multe acorduri cu Rusia, ele cam stau în rafturi. Trebuie să facem ca şi populaţia din Rusia să ştie ce e România actuală şi românii să ştie ce este Rusia actuală.
Există multe idei preconcepute în Rusia faţă de noi şi invers. Sunt foarte bun prieten cu un fost ministru al lui Putin, bun prieten cu Putin, Filipov, care îmi spunea că rusii cred că vor să cucerească teritorii. Şi i-am arătat cât de greşită e această percepţie. Această idee nu există indiferent cine e la guvernare"

7 mai, Lăzăroiu intervievat de hotnews. Chestionat dacă a vrut să spună că Marga este titularul unui dosar de turnător aflat la CNSAS, Lăzăroiu s-a mulţumit să spună că „îi plăcea să semneze cu numele ăsta mai sonor. Aşa am auzit, că avut un prieten imaginar în perioada comunistă, un alter ego, Andrei Mureşan."

8 mai, Marga: "Lăzăroiu fabulează, şi în acest caz este vorba de o fabulaţie. Se poate verifica dosarul meu, a fost verificat de «n» ori, nu vă ascund, se poate verifica încă o dată, nu am nicio teamă. Nu m-a chemat nimeni să cooperez cu Securitatea, nu am cooperat, nu am semnat nimic, am conştiinţa absolut curată".
El a adăugat că va demisiona din MAE dacă apare dosarul său de colaborare cu Securitatea, dar că nu are emoţii.

8 mai: episodul Basescu-Mussolini
11 mai: Petre Bogatu, analist moldovean, scrie că Filipov, rectorul Universităţii Popoarelor "Patrice Lumumba", patronată de GRU (serviciul de informaţii externe al armatei ruse), a primit de la Marga titlul de "Doctor Honoris Causa"."Fondată în 1960, această instituţie de învăţământ superior, unde îşi făceau studiile preponderent tineri din ţările Africii, Asiei şi Americii Latine, era o adevărată forjerie de cadre pentru spionajul militar din URSS. Practic, nimeni nu putea fi înmatriculat la ‘Patrice Lumumba' fără a fi racolat în prealabil", zice Bogatu. Unul dintre studenţii acestei universităţi a fost însuşi celebrul terorist internaţional Ilici Ramirez Sanchez, zis Carlos Şacalul.

Vladimir Filipov a fost absolvent şi apoi salariat al Universităţii, doctor în matematică, secretar al comitetului de partid al Uni-versităţii "Patrice Lumumba", iar după dispariţia URSS a devenit rector.

Bogatu aminteşte că ziarul "Moskovski komsomolet" a demon-strat că ministrul Vladimir Filipov este colonel GRU. Apartenenţa la GRU a lui Filippov şi gradul său de colonel au fost dezvăluite de ziarul "Moskovski komsomoleţ", la sfârşitul anilor 90. Mark Deitch, autorul demascării lui Filippov, a fost un reputat ziarist rus de investigaţii, care a murit la începutul lunii mai.

9 mai: Ponta a declarat că îl schimbă pe Marga dacă se dovedeşte că a colaborat.

9 mai: Florin Abraham, propus la CNSAS de către PSD, anunţă că a cerut verificarea tuturor membrilor Guvernului Ponta. Vorbeşte despre "speculaţiile cu iz calomnios ale lui Sebastian Lăzăroiu" şi o speculaţie "cel puţin hazardată", având în vedere decizia de necolaborare

6 august: Marga este remaniat fără explicaţii. Ce se întâmplase între timp? Încleştarea Ponta-Băsescu pe marginea reprezentării României, în care Marga a avut un rol important. Despre înlăturarea sa, Marga s-a limitat la a spune că funcţia a fost dorită de altcineva

29 august: apare susţinerea USL pentru numirea lui Marga la ICR.
31 august, Adevarul publică: Marga, turnător cu trei nume de cod.

Extrase din articol:

Marga, propus preşedinte al ICR, are dosar de informator la CNSAS. El a colaborat cu Securitatea începând din anii '70, când era bursier în RFG. Joi după-amiază (în 30!! - n. red.), ziarul „Adevărul" a intrat în posesia unor informaţii (...). Surse din cadrul serviciilor secrete ne-au confirmat faptul că la CNSAS există cel puţin un dosar de reţea în care apare Andrei Marga. În plus, el figurează cu trei nume de cod, nu doar cel dezvăluit deja. De asemenea, din documentele deţinute de CNSAS rezultă că Marga a colaborat cu Securitatea nu doar pe plan intern, ci şi extern, furnizând informaţii şi despre cetăţeni străini. Variantă foarte plauzibilă dacă ţinem cont de faptul că, începând din 1975, regimul comunist i-a permis să plece la mai multe burse şi studii în Republica Federală Germania.
Potrivit aceloraşi surse, dosarul lui Marga a fost distrus în parte, dar a fost refăcut ulterior din alte materiale de arhivă (CARE ARHIVĂ? - n. red.). Aşa se explică de ce fostul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj a primit, pe 10 mai 2007, o decizie de la CNSAS care atesta că „nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste". Practic, certificatul respectiv a fost emis în baza informaţiilor disponibile în acel moment.

31 august, EVZ publică articolul "Marga, turnător la Securitate"

Extrase din articol:

CNSAS pare să fi descoperit în arhive documente care pun într-o nouă lumină relaţia lui Marga cu regi-mul ceauşist. Marga a avut o carieră clasică de turnător şi a intrat în atenţia CNSAS în calitate de ministru.
Legăturile lui Andrei Marga cu fosta Securitate vor fi analizate la 11 septembrie de către CNSAS, afirmă surse din PNL.
"Dacă există un alt dosar, acesta este la SIE sau a fost predat de la SIE la CNSAS", au declarat, la începutul lunii mai, surse din CNSAS.

31 august, Marga infirmă din nou speculaţiile.

1 sept, EVZ publică un articol cu titlul "Un securist: Marga scria rapoarte din Germania"

Extrase:

Foştii ofiţeri de securitate clujeni care au lucrat pe probleme de contraspionaj susţin că Andrei Marga a fost în atenţia Direcţiei a 3-a de Contraspionaj.

"Andrei Marga a intrat în atenţia noastră după ce a intrat în contact direct cu Katherine Verdery, un celebru antropolog american care şi-a făcut doctoratul la Cluj sub îndrumarea profesorului Achim Mihu. Marga a intrat în contact cu Katherine Verdery prin intermediul soţiei sale, Delia. După ce americanca a plecat în SUA, a invitat-o pe Delia Marga, iar aceasta s-a dus în vizită", spune un fost colonel de securitate care a lucrat 27 de ani pe probleme de contraspionaj american.

Din cauza legăturii cu profesoara de origine americană Katherine Verdery, Andrei Marga a fost spionat de către Securitate, printr-un dosar de urmărire informativă. "A fost lucrat de noi prin DUI. Mai mulţi informatori adunau date despre Marga. Cazul nu era unul greu care să pună probleme. Nu era un caz deosebit, el era angajat informativ cu mai mulţi colegi", mai spune ofiţerul.

Fostul securist lasă şi o portiţă care să ducă la o posibilă colaborare a lui Marga cu Securitatea.

"În anul 1975, Andrei Marga a plecat la o bursă în Germania, la Universitatea din Erlangen. Toţi cei care studiau afară trebuiau să prezinte ra-poarte de activitate pe care Securitatea le studia in-tens. Aceste rapoarte conţineau referiri despre activităţile derulate în străinătate, dar şi persoanele cu care bursierul a intrat în contact. Datele erau prelucrate informativ şi studiate de către noi. Aceste date s-ar putea să fie la CNSAS", spune ofiţerul.

Numele lui Marga ar mai fi putut fi menţionat în note informative, în momentul în care ofiţerii de securitate solicitau referiri despre anumiţi doctoranzi străini care studiau la Cluj.
"Noi, la Serviciul 3 de Contraspionaj, lucram doar în cazurile cetăţenilor americani. Marga ar fi putut da asemenea detalii dar nu erau note informative".

4 septembrie, EVZ publica un interviu cu Costel Sârbu, cel mai aprig contestatar al lui Marga în ultimii ani, sub titlul: "Denunţătorul lui Marga: avea o plăcere deosebită să scrie note informative. Au aparut numele şefilor de reţea ai lui Marga". În aceeaşi zi sunt preluate fragmente pe hotnews.ro.

Extrase din interviu:

Eu am avut şansa să ajung la colonelul de securitate Muşuroaie Gheorghe, care a decedat de puţin timp. Acest colonel a răspuns de învăţământ după care a ajuns şeful Securităţii din Bistriţa şi Revoluţia l-a prins ca şef al Securităţii Oradea.

Reporter: Şi la Cluj, colonelul Muşuroaie îl avea pe Andrei Marga în reţea?
Bineînţeles. El a semnat multe dosare de informator. Felul în care Marga a fost depistat este genial. Marga a fost întâi agent al unui serviciu străin şi apoi a devenit colaborator. Ştiu asta de la colonelul Muşuroaie Gheorghe.

Reporter: Altă probă aveţi?
La Facultatea de Chimie am un coleg, Emil Cordoş, pe care l-am deconspirat, care mi-a făcut foarte multe necazuri în instituţie. I-am dus lui Marga un memoriu, era un document din care rezulta că acest Cordoş Emil se ocupa de racolarea studenţilor. Atunci Andrei Marga mi-a spus: „Domnul coleg, ştiţi cum a fost..., şi eu a trebuit să colaborez".

Reporter: A spus textual acest lucru?
Da. Atunci i-am pus documentul pe masă şi el mi-a spus „veniţi la ora 13, la şedinţa Consiliului de Administraţie, şi vă numesc director la Direcţia Relaţii Internaţionale, veţi avea secretară, indemnizaţie, care nu este prea mare, dar veţi compensa prin călătorii în străinătate". Eu i-am spus că nu mă interesează şi că îl rog să rezolve problema semnalată de mine.

Era în 1997. Chiar m-a numit în funcţia respectivă. Am stat o lună şi am demisionat pentru că am văzut că nimeni nu vrea să facă curăţenie. În demisie am scris că modul în care am fost numit director m-a jignit profund.

Eu am cerut la CNSAS să mi se comunice dacă Andrei Marga a fost sau nu colaborator al Securităţii. Atunci am vorbit din nou cu Muşuroaie, la discuţie participând şi un coleg de-al meu de la facultate. Ne-a spus că se va interesa.

Faptul că are trei nume conspirative se leagă. De Marga s-au ocupat doi ofiţeri de securitate din Cluj. Asta mi-a spus colonelul Muşuroaie. Numele celor doi ofiţeri sunt Constantin Banciu şi Ermelai Averian. Colonelul Muşuroaie ne-a mai spus că Marga nu numai că dădea informaţii, dar el avea o plăcere deosebită să scrie note informative. Locul de întâlnire cu unul dintre aceşti ofiţeri a fost pe strada Piteşti. Colonelul Muşuroaie i-a întrebat pe cei doi despre dosarul lui Marga, iar răspunsul acestora a fost extraordinar: „Noi nu mai ştim, că a fost preluat de DIE".

Reporter: Marga era membru de partid. Securitatea nu racola membrii de partid.
Dacă era foarte important, nu conta acest lucru. El a fost întâi racolat de Securitate şi apoi a devenit membru de partid. Un profesor mai vechi mi-a spus că Marga, în momentul în care a venit la Universitate, avea un dosar beton. A făcut liceul la seral la Mediaş, el fiind electrician de meserie.

Reporter: Ce v-a mai spus colonelul Muşuroaie?
Că la DIE era o regulă şi anume dosarul a fost distrus, pentru că dosarul de dinainte se distruge. Se proceda aşa pentru a nu se şti numele colaboratorilor deoarece unii dintre aceştia erau trimişi în străinătate cu alte nume.
Procedurile pentru stabilirea calităţii de fost colaborator al securităţii sunt extrem de complicate. Colegiul CNSAS analizează materialele descoperite în arhivă şi votează. Dacă se decide că suspectul este vinovat, acesta are dreptul ca, în termen de 15 zile să conteste decizia CNSAS.

Andrei Marga a negat în mai multe rânduri că ar fi colaborat cu Securitatea, argumentând cu faptul că, în calitate de demnitar, a fost verificat de patru ori.

Reporter: Aţi spus că avea trei nume conspirative. De unde asta?
De la faptul că a fost preluat de mai mulţi ofiţeri de securitate. Când a fost preluat de Banciu, a primit un nume, iar apoi cu ofiţerul Ermelai, altul. Până să ajungă la DIE, el trebuia verificat, iar verificările se făceau prin turnătoriile pe care le făcea. Chestia cu dosarul de urmărire informativă în cazul profesorului american Katherine Verdery este antologică. Colonelul Muşuroaie mi-a povestit că Marga a fost racolat de un serviciu străin. Urmărirea lui Marga a continuat cel puţin trei-patru ani după Revoluţie, pentru că nu se ştia în ce ape se scaldă.

5 sept, Lăzăroiu ţine povestea caldă, la B1 Tv. „Pe 2 mai nu eram consilier prezidenţial, de un an de zile. Dar se discuta despre componenţa Guvernului. Am spus ce am auzit, pentru că era numit ministru, altfel nu mă interesa foarte mult povestea, dar erau informaţii din surse care îl ştiau bine pe domnul Marga. Dar să ajungi ministru, când ai o asemenea suspiciune, nu e deloc compatibil. Am aflat din medii intelectuale, se ştia despre asta" (preluat de Adevărul şi hotnews).

În aceeaşi emisiune s-a formulat şi o concluzie-replică la spusele lui Andrei Marga referitoare la verificările cărora le-a facut faţă cu brio: arhivele SIE au fost cedate ultimele CNSAS. 7

EPILOG

Cam asta a fost, în mare, istoria încercării de a discredita o personalitate a culturii şi învăţământului european. " Nimeni nu e profet în ţara lui", însă a încerca compromiterea, prin fals, a unei personalităţi, dintre puţinele din România, apreciate pe plan internaţional, a unui om care şi-a dedicat întreaga viaţă ridicării culturii şi învăţământului ţării sale, doar din frica de a nu fi scoase la iveală marile potlogării ale clientelei culturale băsiste, este un act josnic. Ca de altfel mai toate, practicate de lătrăii Preşedintelui căruia 7,4 milioane de români i-au spus NU!!!