Culisele luptei pentru putere în PNL Cluj-Napoca

La nouă luni de la dizolvarea Biroului Politic Municipal (BPM) al PNL Cluj-Napoca, liberalii clujeni n-au reuşit să-şi aleagă altul şi tocmai şi-au învestit cea de-a patra conducere interimară, din care au dispărut complet consilierii locali. Sursele din partid pun amânarea alegerii unei noi conduceri pe seama nerezolvării problemei controlării votului.

După ce o vreme liderul debarcat, Adrian Oros, şi prim-vicepreşedintele PNL Cluj, Mircea Abrudean, s-au succedat la conducerea birourilor interimare, lider temporar al organizaţiei a fost numit fostul inspector şcolar general Hadrian Arion (foto). Din cei 17 membri ai BPM, cinci au fost înlocuiţi, printre care Abrudean, Radu Morariu, consilierul local Teo Peter sau Iacob Altman, ultimul, plecat la PNŢCD. Dintre noii intraţi în BPM, cel mai sonor nume este cel al consilierului judeţean Liviu Miclăuş. Pentru prima oară, biroul organizaţiei municipale nu conţine nici un consilier local. Arion spune că nu e vina lui. "Componenţa BPM n-a fost decizia mea, ci a partidului. Eu nici n-am participat la şedinţa respectivă, fiind plecat din localitate. Chiar am să întreb la partid de ce s-a renunţat la Teo Peter, cu care am o relaţie foarte bună. Eu vreau să colaborez cu toţi cei trei consilieri locali", a declarat Arion. El a evitat să explice de ce s-au amânat atât de mult alegerile. "Pe mine întrebaţi-mă peste trei luni, când îmi expiră mandatul, dacă nu vom organiza alegeri. De ce nu s-au organizat până acum, întrebaţi-l pe Marius Nicoară sau fosta conducere", a spus Arion.

"N-am avut o formulă de echipă până acum şi aveam şi alte gânduri", explica Nicoară, acum două luni, tergiversarea organizării alegerilor. De această dată, atât el, cât şi predecesorul lui Arion au invocat perioada concediilor şi aglomerarea altor priorităţi. "Era vorba să facem alegerile luna trecută, dar majoritatea erau plecaţi în concediu şi în plus a trebuit să ne stabilim şi candidaţii pentru consiliile local şi judeţean. Noul birou are exclusiv sarcina organizării alegerilor, care, potrivit procedurilor statutare, s-ar putea desfăşura la sfârşitul lui octombrie, începutul lui noiembrie", a precizat Abrudean. El are o explicaţie şi pentru lipsa consilierilor locali din noul BPM. "Conform statutului, ei sunt invitaţi permanenţi, cu drept de vot consultativ, aşa că am decis să dăm o şansă şi altor membri să intre în BPM, să avem un birou mai lărgit", a afirmat Abrudean. Aceeaşi explicaţie a îndepărtării sale din BPM a oferit-o şi Teo Peter, deşi era vizibil nemulţumit.

Surse din interiorul organizaţiei pun prelungita amânare pe seama faptului că Nicoară nu poate controla alegerile, acesta fiind "gândul" despre care vorbea în iulie. Mai concret, el s-ar teme de un posibil succes al fostului său protejat, consilierul judeţean Mihai Szeplekan. "Szeplekan a adus foarte mulţi oameni în organizaţie şi astea sunt voturi pe care Nicoară nu le poate controla. Acum a apărut absolut surprinzător Miclăuş în BPM, mâna dreaptă a lui Nicoară. E clar că încearcă să ţină cât de cât lucrurile sub control", au afirmat sursele.

Szeplekan recunoaşte că intenţionează să candideze. "Da, am anunţat că vreau să candidez, pentru că sunt vicepreşedinte al organizaţiei judeţene, am o experienţă politică de 11 ani şi circa 90% din organizaţia municipală e formată din tineri, drept urmare cred că trebuie condusă tot de tineri", a spus Szeplekan. El contestă dizolvarea fostului birou ales, precum şi tergiversarea alegerilor. "A fost dizolvat un birou care obţinuse 25% pentru Antonescu, la prezidenţiale. S-a spus că nu e bun şi trebuie reorganizat. După un an, cred că ne-am organizat suficient şi trebuie să facem alegeri, pentru că interimatele nu fac bine", a apreciat Szeplekan. El a sugerat că Nicoară ar încerca să-i pună beţe în roate pentru că ar vrea să-şi stabilească singur lista de candidaţi pentru Consiliul Local. "E normal ca domnul Nicoară, în calitate de candidat la primărie, să aibă 51% preferaţi pe lista de consilieri, dar să nu uite că fără noi nu poate câştiga primăria, aşa că avem şi noi dreptul să decidem o parte din candidaţi. Categoric, şi domnul Nicoară, la Primărie, şi domnul Uioreanu, la preşedinţia Consiliului Judeţean, vor avea susţinerea noastră totală şi necondiţionată, dar fiecare candidat va trebui să-şi asume atât câştigul, cât şi înfrângerea", a spus Szeplekan.

Nicoară neagă existenţa oricărui calcul de obstrucţionare a candidaturii lui Szeplekan. "A fost vacanţa de vară, am avut de făcut sondaje, a fost Delegaţia Permanentă de la Constanţa, astea au fost singurele motive pentru care n-am făcut alegerile în vară. Szeplekan n-are nici o legătură cu amânarea alegerilor, el e candidat numai declarativ. Szeplekan e veşnic candidat peste tot: a spus că mă va contracandida la şefia organizaţiei judeţene, n-a făcut-o, a spus că vrea să candideze în zona de munte, dar nu şi-a depus cererea pentru asta. Noul birou are ca prioritate organizarea alegerilor, dar să nu lase la o parte activitatea organizatorică, pentru că e foarte importantă", a comentat Nicoară. Liderul debarcat în noiembrie anul trecut, Adrian Oros, care şi-a anunţat, la rândul său, candidatura, nu a putut fi contactat. Alt potenţial candidat, consilierul judeţean Ioan Petran, a refuzat să facă orice comentariu. O ipotetică victorie a lu Szeplekan (ex-PRM) ar aduce organizaţia municipală liberală, pentru a doua oară consecutiv, sub conducerea unui om provenit din alt partid, după Oros (ex-PNŢCD).

Interimate fără de sfârşit

În noiembrie 2010 Nicoară punea dizolvarea BPM pe seama constrângerilor statutare. "Dizolvarea biroului municipal nu este rezultatul vreunei nemulţumiri faţă de rezultatele conducerii organizaţiei de la municipiu. Pur şi simplu, a fost singurul mod în care putem lărgi acest birou de la 11 membri, cât are acum, la 24, cât permite noul statut", explica Nicoară, care îşi exprima chiar susţinerea pentru o nouă candidatură a fostului preşedinte, Adrian Oros. Surse din partid spuneau însă că debarcarea lui Oros s-ar datora conflictului în care acesta ar fi intrat cu cei doi lideri ai organizaţiilor de tineret, Gavrilă Iuga şi Ioan Bâldea. Acesta admitea existenţa conflictului cu cei doi, despre care spunea că ar fi finanţaţi de Petran. De atunci, PNL Cluj-Napoca a fost condusă de birouri interimare reciclate la fiecare trei luni, pentru a nu ieşi din litera statutului.