Cum a afectat Csibi Barna relaţiile româno-maghiare

Cum a afectat Csibi Barna relaţiile româno-maghiare
Potrivit unui sondaj IRES, gestul extremistului maghiar a avut un impact major asupra opiniei publice. Majoritatea consideră UDMR o formaţiune politică nocivă.

28% din populaţie neagă dreptul etnicilor maghiari de a sărbători 15 Martie, iar majoritatea cred că "spânzurarea" lui Avram Iancu va afecta relaţiile româno-maghiare, inclusiv la nivel statal. 51% spun că UDMR are un rol negativ în politica românească.

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), condus de sociologul clujean Vasile Dâncu, a realizat un sondaj de opinie la nivel naţional, privind relaţiile interetnice, la doar două zile după deja celebra "execuţie" a lui Avram Iancu, regizată şi interpretată de Csibi Barna la Miercurea Ciuc. În ciuda valurilor stârnite, după două zile de la producere, notorietatea evenimentului ajunsese la doar puţin peste jumătate - 57% din populaţie.

Gradul de informare pare să crească direct proporţional cu vârsta: despre gestul extremistului maghiar aflaseră 72% dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani, dar numai 30,8% dintre cei cuprinşi în intervalul 18-35 de ani. Gradul de informare a avut aceeaşi evoluţie şi în raport cu nivelul studiilor: aflaseră despre incident 66% dintre cei cu studii superioare şi doar 47,1% dintre cei care absolviseră doar opt clase. Surprinzător, etnicii maghiari se declară a fi cei mai prost informaţi - doar 37,9% dintre ei au aflat de gestul lui Csibi Barna, cei mai la curent cu evenimentul fiind etnicii romi - 58,8%. La fel de surprinzător, evenimentul pare să fie mult mai cunoscut în Moldova (notorietate 65,9) decât în Transilvania şi Banat (54,3%).

Realizatorii sondajului au oferit interlocutorilor posibilitatea de a alege între două interpretări ale gestului lui Barna, opţiunile respondenţilor fiind sensibil egale. 47% au apreciat că gestul "nu reprezintă opinia tuturor maghiarilor din România", în vreme ce 45% l-au privit ca pe un gest "provocator la adresa românilor, de sfidare". Înclinaţia spre interpretarea conflictuală a evenimentului creşte cu vârsta. 52% dintre cei de peste 65 de ani cred că a fost o provocare (38% aleg cealaltă variantă). În schimb, doar 37,9% dintre cei între 18 şi 35 de ani au aceeaşi părere, 56,1% considerând că nu a fost un gest definitoriu pentru întreaga comunitate maghiară.

Percepţia ultranegativă a evenimentului pare a avea o incidenţă maximă tocmai în zonele în care etnicii maghiari sunt o raritate. Acţiunea lui Csibi Barna este considerată provocatoare de 54,6% dintre moldoveni, de 44,9% dintre locuitorii din sud şi doar de 39,2% dintre ardeleni şi bănăţeni. Chiar şi în rândul etnicilor maghiari există această interpretare a evenimentului, privit drept provocator şi sfidător de 18,2% dintre aceştia. 71,2% dintre maghiari spun că gestul extremistului nu-i reprezintă.

70% dintre respondenţi consideră că gestul lui Barna va afecta relaţiile dintre români şi maghiari, iar 57% cred că va afecta inclusiv relaţiile dintre România şi Ungaria. În privinţa afectării relaţiilor dintre români şi maghiari pricinuită de "spânzurarea" lui Iancu, pare a exista o cvasi-omogenitate a părerilor diferitelor etnii. 70,7% dintre etnicii români cred acest lucru, la fel 57,6% dintre maghiari, 64,7% dintre romi şi 68,8% dintre reprezentanţii altor etnii. Cei mai convinşi că gestul extremistului maghiar va tulbura relaţiile dintre România şi Ungaria sunt cei cu şcoală puţină: 65% dintre cei cu maximum opt clase, faţă de doar 48,4% dintre cei cu studii superioare. De asemenea, cei din zone puţin locuite de etnici maghiari sunt mai siguri că Barna a stricat relaţiile dintre cele două ţări: 62,6% dintre locuitorii din sud, 58,5% dintre moldoveni şi doar 48,6% dintre transilvăneni şi bănăţeni.

29% dintre respondenţi şi-au declarat ignoranţa în privinţa sărbătoririi zilei de 15 Martie, inclusiv 10,6% dintre etnicii maghiari. Nu mai puţin de 28% dintre cetăţenii României par a nega dreptul etnicilor maghiari de a sărbători Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, considerând că acesta ar fi un lucru rău. 63% spun că e bine să sărbătorească acest eveniment. Tentaţia interzicerii sărbătorii maghiarilor creşte odată cu vârsta. Dacă 78,3% dintre cei între 18 şi 35 de ani consideră că e bine ca maghiarii să sărbătorească 15 Martie (15,7% neagă dreptul maghiarilor la sărbătoare). În schimb, doar 46,7% dintre cei de peste 65 de ani sunt toleranţi, 49,3% dintre ei alegând interzicerea acestui drept.

Din nou, gradul de intoleranţă scade odată cu creşterea nivelului studiilor. Doar 19% dintre cei cu studii superioare consideră că e rău ca maghiarii să sărbătorească de 15 Martie, în vreme ce dintre cei cu maximum opt clase 41,4% neagă acest drept etnicilor maghiari. 30,4% dintre români contestă dreptul la sărbătoare al maghiarilor, opinie împărtăşită de doar 11,8% dintre romi, respectiv 12,5% dintre membrii celorlalte etnii. Există şi etnici maghiari (6,1%) pentru care a sărbători 15 Martie e un lucru rău. Sondajul a fost realizat în 17 martie, pe un eşantion de 1.177 de persoane majore şi are o eroare maximă tolerată de +/- 2,9%. În ediţia de mâine veţi vedea a doua parte a sondajului IRES, despre cum îi văd românii pe maghiari, ce părere au despre acordarea dublei cetăţenii, dar şi dacă acceptă să aibă colegi de muncă, vecini, prieteni sau rude de etnie maghiară.

51% dintre respondenţi: "UDMR e rău"

Nici principalul reprezentant politic al etnicilor maghiari nu este văzut prea bine. Aproape o treime din populaţia ţării (32%) nu ştie că UDMR a avut un congres, iar mai bine de două treimi (67%) habar n-au cine e noul preşedinte al Uniunii. În schimb, 51% consideră că UDMR joacă un rol negativ în politica românească şi doar 38% cred că Uniunea e o prezenţă pozitivă pe eşichierul politic. Din nou, cei în etate sunt mult mai bine informaţi decât tinerii. 81,3% dintre cei peste 65 de ani au auzit de congresul UDMR, spre deosebire de doar 40,9% dintre cei de 18-35 de ani.

Şi pentru 10,6% dintre etnicii maghiari congresul UDMR pare să nu fi existat. Uniunea este contestată de aproximativ o cincime dintre cei pe care susţine că-i reprezintă. 19,7% dintre etnicii maghiari spun că UDMR joacă un rol negativ, în vreme ce 12,7% dintre ei nu ştiu dacă UDMR ajută sau încurcă. Uniunea are mai mulţi contestatari în mediul rural (54,8%) decât în urban (47%) şi, din nou, e mai rău văzută în sudul şi estul ţării: 53,9% opinie negativă în sud, 51,2% în Moldova şi 46,5% în Transilvania şi Banat. În privinţa respingerii UDMR, electoratul USL pare a se înfrăţi cu votanţii PRM. 59,8% dintre potenţialii elgători USL cred că UDMR e ceva rău, părere pe care o au şi 64% dintre alegătorii lui Vadim. Culmea, 28% din electoratul PRM crede că UDMR are un rol pozitiv în politica românească (34,6% - electoratul USL). Mult mai generoşi sunt aliaţii de la guvernare. Doar 26,5% din electoratul PDL contestă Uniunea, în vreme ce 58,6% o apreciază. Surprinzător, doar 89,5% din cei care afirmă că vor vota UDMR consideră că Uniunea are un rol pozitiv.

Analiza specialistului

Sociologul Vasile Dâncu apreciază că, în realitate, acţiunea lui Barna n-a afectat în vreun fel relaţiile româno-maghiare. "Aici e un paradox, pentru că indicatorii generali ai relaţiei dintre români şi maghiari sau dintre România şi Ungaria sunt la aceleaşi cote ridicate, de anul trecut. Gestul lui Csibi Barna n-a modificat semnificativ aceste realţii, dar lumea a interiorizat un discurs privind fragilizarea relaţiilor interetnice. Românul e preventiv, se gândeşte că relaţiile ar putea fi afectate, în plus, a văzut că parlamentul a dezbătut o după-amiază întreagă acest subiect, apoi a urmat o retorică mediatică naţionalistă. Deci afectarea acestor relaţii este mai mult la nivel de percepţie decât o realitate", a explicat Dâncu.

El apreciază că acest sondaj relevă chiar o reducere a intoleranţei etnice. "În anii ‘90, 80% din populaţie se opunea sărbătoririi zilei de 15 Martie, aşa că acum 30% e un procent îmbunătăţit. Oamenii înţeleg dubla apartenenţă a etnicilor maghiari. Sigur, cei cu studii superioare, mai rafinaţi, înţeleg mai bine. Pe de altă parte, 20-30% intoleranţă etnică e un procent întâlnit în toată Europa. Să ne amintim doar de disputele privind vălul islamic", a spus Dâncu. El explică şi reacţia adversă faţă de maghiari în zonele nelocuite de această minoritate. "Întotdeauna duşmanul de departe e privit mai ameninţător. De aceea, oltenii şi moldovenii se tem mai tare de maghiari, tocmai pentru că n-au avut experienţe directe cu ei", a explicat Dâncu.

 

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza