Cum arată regionalizarea în viziunea PSD

Deşi n-au definitivat cele două probleme care au generat acerbe dispute politice - harta regiunilor şi modul de alegere al preşedinţilor de consilii regionale - social-democraţii şi-au definitivat, vineri dimineaţă, principiile desenării şi ale funcţionării viitoarelor regiuni. Clujul va fi, cu certitudine, capitala Regiunii Nord-Vest.

În preambulul congresului partidului, social-democraţii s-au grupat vineri dimineaţă pe ateliere de lucru, cel mai interesant şi cel mai populat, totodată, fiind atelierul dedicat regionalizării României, coordonat de ministrul Administraţiei, Liviu Dragnea. Printre participanţii la acest atelier a fost şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, preşedintele PSD Cluj-Napoca, Mircea Jorj. El a precizat că nu s-a prezentat şi nici nu s-a definitivat o hartă a regiunilor. „Stabilirea numărului şi trasarea hărţii regiunilor va fi ultimul pas. Acum s-au conturat nişte principii, nişte criterii pe baza cărora să fie făcută regionalizarea. De exemplu, s-a prezentat o hartă a polilor de dezvoltare în jurul cărora pot fi construite regiunile. Au fost mai multe oraşe menţionate: Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov (ultimele două fiind apreciate la egalitate, cu uşor avantaj pentru Braşov), Craiova, Piteşti.

În mod clar, Clujul este cel mai important oraş Regiunea Nord-Vest şi va fi capitala acesteia. De asemenea, s-a decis ca în fiecare regiune să existe minim două, trei judeţe puternice, care să influenţeze ridicarea şi a celor mai puţin dezvoltate. Forma geometrică a regiunii va trebui să tindă spre circular, cu judeţele puternice, pe cât posibil, dispuse central, pentru ca sfera lor de influenţă să acopere cât mai bine regiunea. Spre exemplu, în regiunea noastră, după Cluj ar urma Bihorul şi Maramureşul, drept cele mai puternice judeţe, iar, ca poziţionare geografică, Maramureşul ar urma să sprijine Satu Mare, iar Clujul şi Bihorul, câte o bucată din Sălaj şi din Bistriţa-Năsăud", a explicat Jorj.

El a mai precizat că se vrea să nu existe regiuni monospecializate. „În principiu se doreşte să nu existe o regiune în care se face doar agricultură sau doar turism, ci în fiecare regiune să existe o zonă în care se face agricultură, o zonă a economiei, o zonă turistică, astfel încât o regiune să se dezvolte pe toate palierele. În fine, la conturarea regiunilor se au în vedere elementele sociologice, istorice, tradiţiile regionale, agricultura, economia, fluxul uman, mişcarea resurselor în interiorul regiunii şi, repet, identificarea judeţelor generatoare de performanţă administrativă, ca pivoţi ai regiunilor. În fine, se merge pe ideea regiunilor mari, pentru că cele mici se gestionează ineficient", a completat Jorj.

El a devoalat, totuşi, faptul că, majoritar va rămâne desenul actualelor opt euroregiuni. „S-a stabilit că, în principiu, în 1997, când au fost conturate actualele regiuni de dezvoltare, s-au avut în vedere criterii serioase, de aceea sunt şanse mari să rămână, majoritar, actualele regiuni. Ceva probleme sunt în sud-est, unde nu se doreşte să fie Constanţa capitală de regiune, ci să se facă un triumvirat Constanţa - Galaţi - Brăila şi în zona Bucureşti - Ilfov, unde, dat fiind că Bucureştiul este un centru extrem de puternic din toate punctele de vedere, se discută dacă să fie cuplat cu judeţul Ilfov sau să rămână singur", a explicat Jorj.

În privinţa modului de funcţionare a regiunilor, s-a stabilit că instituţiile deconcentrate vor fi împărţite, ca subordonare, între consiliile locale, cele judeţene şi cele regionale. În privinţa resurselor bugetare, „cea mai mare parte din actualul buget central va rămâne la regiuni", a afirmat Jorj. De asemenea se doreşte simplificarea accesului cetăţeanului la autorităţile administrative. „Unul din principiile de bază este accesul cetăţeanului la serviciile administraţiei cât mai aproape de el. În acest sens se va introduce la nivelul tuturor primăriilor un ghişeu unic, unde cetăţeanul va depune documente şi va primi răspunsuri atât de la administraţia locală, cât şi de la cea judeţeană şi de la cea regională. Practic primăriile vor realiza corespondenţa cu consiliile judeţene, iar acestea, cu consiliul regional. Astfel, indiferent la ce nivel de decizie doreşte sau ajungă cetăţeanul, nu va trebui să se deplaseze decât până la primărie", a explicat Jorj. El a mai precizat că în executivul viitoarelor consilii regionale va fi cooptat personalul actualelor Agenţii de Dezvoltare Regională, care vor fi desfiinţate. Social-democraţii au mai decis să nu treacă şi la pasul doi al reorganizării administrativ-teritoriale şi să nu comaseze comunele.