Cum au ieşit liberalii clujeni din epoca Nicoară

În 12 ani de „domnie", fostul lider a dus partidul de pe ultimul pe primul loc între forţele politice din judeţ.

Doi parlamentari, trei consilieri judeţeni şi şapte primari era zestrea politică pe care a preluat-o Marius Nicoară de la Anton Ionescu în 27 octombrie 2001, când a fost ales pentru prima oară preşedinte al PNL Cluj. În urma unui al treilea mandat încheiat prematur, el i-a lăsat moştenire lui Horea Uioreanu cinci parlamentari, un europarlamentar, opt consilieri judeţeni, 24 de primari şi un preşedinte al consiliului judeţean.

Ales în fruntea organizaţiei judeţene a liberalilor clujeni în urmă cu 12 ani, Marius Nicoară a fost nu doar cel mai longeviv ci şi cel mai de succes lider al PNL Cluj. Ilustrare a murphy-smului „nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită", Nicoară şi-a încheiat cel de-al treilea mandat prematur, fiind demis de Biroul Politic Naţional al PNL, urmare a unui an întreg de scandaluri generate de scindarea Biroului judeţean în două tabere odată cu campania electorală pentru alegerile locale de anul trecut.

În momentul în care a preluat conducerea organizaţiei, în toamna lui 2001, PNL Cluj ocupa ultimul loc între formaţiunile politice care contau în judeţul Cluj. La alegerile locale din 2000, PNL strânsese abia 4% din voturile pentru consiliul judeţean, obţinând trei mandate de consilieri (la acel moment pragul electoral era de doar 3%), fiind depăşit de UDMR - 10 consilieri, PDSR - 7 consilieri, PUNR şi PD, câte patru consilieri. Candidaţii liberali reuşiseră să câştige doar şapte din cele 81 de primării ale judeţului. Câteva luni mai târziu, la alegerile parlamentare, PNL reuşise să depăşească PUNR, care n-a mai intrat în parlament, şi a reuşit să trimită în legislativ un deputat, Anton Ionescu, şi un senator paraşutat de la Bucureşti, Norica Nicolai.

După patru ani, împreună cu omologul său din fruntea PD, Emil Boc, Nicoară transforma judeţul Cluj în singurul din ţară în care Alianţa DA avea candidaţi comuni încă de la alegerile locale. Drept urmare, ADA ocupa locul al doilea în judeţ ca procent de voturi (25,4%) după PSD (25,6%) dar trimitea în consiliul judeţean acelaşi număr de reprezentanţi ca şi social-democraţi, 11, dintre care şapte liberali. Dintre aceştia, Marius Nicoară avea să fie ales preşedinte al consiliului judeţean, devenind primul liberal care conducea judeţul Cluj după 1989. Cu aceeaşi ocazie, liberalii îşi triplau numărul primarilor, ajungând să conducă zece comune. Alegerile parlamentare din acelaşi an aduceau ADA pe primul loc în preferinţele clujenilor, cu peste 31% din voturi, depăşind PSD (25%), dar, din nou, obţineau acelaşi număr de mandate, câte trei deputaţi şi un senator. Liberalii clujeni trimiteau la Bucureşti doi deputaţi, Horea Uioreanu şi Mircea Puşcă şi un senator, Norica Nicolai, care, între timp, îşi făcuse buletin de Cluj şi devenise membră a organizaţiei PNL Huedin.

Dacă plecarea echipei Stolojan din PNL, la finele anului 2007, care avea să înfiinţeze Partidul Liberal Democrat, nu a provocat vreo pierdere organizaţiei liberale clujene, cu doar câteva luni înaintea alegerilor locale din 2008, în luna martie, PNL Cluj avea să fie zguduit de dezertarea în masă a unui important grup în frunte cu preşedintele organizaţiei municipale, viceprimarul Adrian Popa, alături de alţi cinci consilieri locali, Ovidiu Turdean, Ciprian Păun, Tudor Puşcaş, Adrian Cătană şi Horea Florea. În total, potrivit propriilor afirmaţii, 65 de membri au părăsit partidul. Aceştia, ulterior, aveau să se înscrie în PDL. Cu toate acestea, în urma alegerilor locale, liberalii aveau să-şi conserve cele şapte mandate de consilieri judeţeni, din nou la egalitate cu PSD, fiind depăşiţi de PDL (15 mandate). Cu acelaşi prilej reuşeau să-şi dubleze numărul de primari, ajungând la 23, în schimb pierdeau preşedinţia Consiliului Judeţean. Pentru prima oară când această funcţie era aleasă direct de cetăţeni, Nicoară pierdea alegerile, organizate într-un singur tur de scrutin, în faţa lui Alin Tişe, dar obţinea aproape zece procente peste partid (25% faţă de 16,5%). La alegerile parlamentare din acelaşi an, primele organizate pe sistemul de vot uninominal, PNL cădea din nou pe ultimul loc între partidele parlamentare, cu 15% din voturi, dar îşi conserva cele trei mandate de parlamentar. Horea Uioreanu şi-a câştigat colegiul de deputat, în vreme ce Marius Nicoară a fost ales senator la redistribuire, de pe locul al doilea. Clasat al treilea în colegiul său pentru Camera Deputaţilor, Virgil Pop avea să devină primul candidat ales parlamentar din spatele gratiilor.

Începutul anului 2009 avea să-i aducă lui Marius Nicoară o nouă confruntare electorală. El a intrat în lupta pentru fotoliul de primar părăsit de Emil Boc în favoarea palatului Victoria, dar a fost învins categoric de Sorin Apostu. Totuşi, din nou, Nicoară a strâns mai bine de zece procente peste scorul partidului la alegerile parlamentare (27% faţă de 15%).

Anul electoral 2012, care avea să consemneze cele mai bune rezultate din istorie obţinute de liberali la Cluj, avea să marcheze, paradoxal, începutul sfârşitului domniei lui Nicoară în fruntea organizaţiei. Strict statistic candidând alături de PSD sub sigla USL, liberalii clujeni au obţinut preşedinţia Consiliului Judeţean prin Horea Uioreanu, care l-a învins, împotriva tuturor pronosticurilor, pe Alin Tişe, opt consilieri judeţeni, patru deputaţi, Adrian Oros, Steluţa Cătăniciu, Elena Uioreanu şi un nou paraşutat, Radu Zlati şi un senator, Marius Nicoară, toţi parlamentarii câştigând alegerile în colegiile în care au candidat. Singura înfrângere, tot surprinzătoare, i-a aparţinut lui Nicoară, care a pierdut Primăria Cluj-Napoca, în faţa unui Emil Boc care a candidat mai degrabă împins de la spate de Traian Băsescu.

Scânteia care a declanşat războiul în organizaţie par să fi fost nişte scrisori distribuite în timpul campaniei pentru alegerile locale, care ar fi făcut campanie pentru un tandem Nicoară-Tişe, răspândite, potrivit taberei din jurul lui Horea Uioreanu, de oamenii din echipa de campanie a lui Nicoară. O primă bătălie la baionetă între taberele Uioreanu şi Nicoară s-a dus cu ocazia desemnării candidaţilor PNL pe lista USL pentru alegerile parlamentare. Delegaţia Permanentă Teritorială avea să aleagă prin vot oamenii propuşi de Uioreanu în dauna celor propuşi de Nicoară. Acela a fost momentul în care s-a văzut că Nicoară nu mai controla organizaţia.

Drept urmare, n-a mai trecut mult şi, la începutul verii, Nicoară accepta să renunţe la conducerea filialei, programând alegerile în 14 septembrie (deşi mandatul îi expira abia în iunie 2014), anunţa că nu va mai candida şi că îl va susţine pe Uioreanu. Apariţia în competiţie a lui Mihai Szeplekan avea să ducă la jocuri de culise la limita statutului, care aveau să ducă la anularea alegerilor din 14 septembrie, iar, puţin mai târziu, conducerea centrală a partidului decidea dizolvarea conducerii PNL Cluj şi numirea drept preşedinte interimar a lui Horea Uioreanu.

Performanţele pe care le-a avut Marius Nicoară în fruntea organizaţiei clujene sunt unanim recunoscute inclusiv între cei care au luptat mai bine de un an pentru a-l înlătura de la conducere. „Cei 12 ani, de când am preluat, în echipă, conducerea organizaţiei au reprezentat o perioadă foarte bună pentru PNL, perioadă în care am adus partidul de la doi parlamentari şi şapte primari la cinci parlamentari, un europarlamentar, 24 de primari şi un preşedinte al consiliului judeţean. A fost o perioadă foarte bună, cu rezultate pe măsură, rezultate extraordinare pe care sper cel puţin să le menţin. Dar cel mai important este să păstrez unitatea organizaţiei şi pentru asta mă bazez foarte mult pe colegul şi prietenul meu Marius Nicoară, cu experienţa pe care o are", a declarat noul lider interimar al liberalilor clujeni, Horea Uioreanu.

Şi celălalt râvnitor la funcţia lui Nicoară, Mihai Szeplekan, îi recunoaşte meritele. „Au fost 12 ani ca într-o familie, cu bune şi cu rele, 12 ani fructuoşi şi interesanţi din punct de vedere politic, în care Marius Nicoară a reuşit să aducă PNL Cluj la cele mai bune rezultate din istoria partidului şi aş aminti doar faptul am deţinut de două ori preşedinţia consiliului judeţean", a spus Szeplekan.

Deşi are unele obiecţii referitor la ultima perioadă a mandatului lui Nicoară, şeful PNL Cluj-Napoca, Ioan Petran, admite, la rândul său, performanţele celui pe care l-a contestat în ultima vreme. „Marius Nicoară a avut un rol foarte important în restructurarea partidului, în performanţele indiscutabile atinse. Pe finalul mandatului evoluţia umană a ajuns unde a ajuns, dar ăsta e efectul implacabil al scurgerii timpului, timpul nu ne iartă pe niciunul dintre noi. Dar, pe ansamblu, bilanţul său e clar pozitiv", a comentat Petran.

Unul dintre cei mai vechi liberali, fostul deputat Mircea Puşcă, vorbeşte despre anvergura la care au adus Nicoară şi oamenii din jurul său organizaţia clujeană. „Din punct de vedere electoral, s-a atins maximul de performanţă al PNL Cluj, s-a ajuns de la doi parlamentari la cinci, doi preşedinţi de consiliu judeţean. Cam asta a însemnat mandatul lui Marius Nicoară. Sigur, a fost o activitate desfăşurată în echipă şi meritele aparţin tuturor membrilor birourilor judeţene care au contribuit la aceste performanţe electorale. PNL Cluj a ajuns să fie perceput ca o componentă importantă a forţelor politice de după 1990", a afirmat Puşcă.