Cum se traduce „ghinion” în germană, pentru Iohannis

Cum se traduce „ghinion” în germană, pentru Iohannis
Compatriotul Angelei Merkel ar zice „unglücklich“. Neamţul nostru a zis „ghinion“ şi aşa i-a rămas numele. În buna tradiţie românească de a pune etichete, n-a durat mult până candidatul PNL la preşedinţie a devenit Klaus „Ghinion“ Iohannis. Gafa de exprimare ar putea să-l coste, la vot, pe neamţ, mai mult decât îl va costa pe Ponta „bomba“ SIE.

Sociologul Vasile Dâncu este de părere că, în cazul lui Iohannis, a fost, mai degrabă, vorba de o inabilitate în comunicare decât de un mod de a gândi, care, însă, îl va costa la vot. „Într-adevăr, a fost preluată foarte repede şi transformată în etichetă o inabilitate de comunicare a lui Klaus Iohannis. El este, în general, un om sincer, care nu are exerciţiul confruntării cu jurnaliştii, nu e obişnuit cu întrebările dificile. Asta e diferenţa dintre politica făcută în provincie, unde jurnaliştii sunt mai puţin conflictuali, şi marea politică. E destul de grav ce a spus. Eu nu cred că Iohannis nu e solidar cu profesorii, dar modalitatea de răspuns pe care a găsit-o i-a pus o etichetă care îl va costa în viitor, poate chiar şi la vot. Există două tipuri de etichete: etichete pe care ţi le pui singur, prin propriile gafe, şi etichete puse de alţii. Îmi pare rău pentru Klaus Iohannis pentru că nu cred că asta e atitudinea lui faţă de profesori, nu cred că e atât de cinic, dar e victima propriului stil de comunicare, mai direct, mai concis, mai puţin empatic. I-ar trebui un prompter şi la discuţiile libere cu jurnaliştii. Efectul electoral va depinde şi de insistenţa adversarilor în a exploata această gafă şi această etichetă, dar şi de el. Dacă îşi va recunoaşte greşeala şi va încerca s-o explice, ar mai putea atenua din pierderi, dar la noi nici măcar nemţii nu obişnuiesc să-şi recunoască greşeala", a apreciat Dâncu.

Odată pricopsit cu eticheta „ghinion", e puţin probabil ca Iohannis să mai scape vreodată de ea. N-ar fi nici primul, nici ultimul politician român care s-ar alege cu o etichetă (mai mult sau mai puţin meritată), de care n-ar mai reuşi să scape cu nici un chip. Lista politicienilor post-decembrişti care s-au trezit cu etichete în frunte a fost deschisă de un urmaş al Brătienilor, Ion I. Brătianu, care, urmare a unei apariţii televizate în care folosea un cartof pe post de metaforă, a devenit Brătianu-Cartof. Fostul premier Adrian Năstase a „beneficiat" de două asemenea etichete: Năstase-Patru Case, respectiv „Bombonel", aceasta din urmă, ca aluzie la ipotetice înclinaţii ale personajului spre un anumit tip de preferinţă sexuală. Nici politicienii clujeni n-au scăpat. Urmare a vizionării unei glume video cu conţinut uşor licenţios în timpul unei şedinţe de plen a Senatului, Marius Nicoară a devenit „senatorul porno" şi de atunci aproape că n-a mai existat advesar politic care să nu se refere la liberalul clujean folosind acest epitet.

 

Comenteaza