Cum sunt văzuţi ardelenii de ceilalţi români
- Scris de Valentin Malaescu
- 07 Feb 2011, 23:01
- Politica
- Ascultă știrea

DISTRIBUIE
Un sondaj IRES arată că transilvănenii sunt singurii pentru care românii nu găsesc nici o caracteristică negativă. Bucureştenii sunt cei mai rău văzuţi.
Un sondaj de opinie realizat la nivel naţional de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), condus de sociologul clujean Vasile Dâncu, arată că transilvănenii şi bănăţenii sunt românii cei mai apreciaţi de... români. La polul opus, bucureştenii şi moldovenii adună cele mai multe aprecieri negative.
La întrebarea deschisă “Ce trăsătură care îi deosebeşte de restul românilor au transilvănenii?”, între cele 24 de trăsături prezentate în studiu nici una nu are caracter negativ. Potrivit respondenţilor, principalele caracteristici care i-ar singulariza pe transilvăneni printre români ar fi: “patriotismul / naţionalismul”, menţionat de 12% dintre respondenţi, “cinstea / corectitudinea” - 8%, “hărnicia” - 7%, “sunt mai uniţi” şi “sunt calculaţi / disciplinaţi” câte 5%. Printre alte trăsături specifice enunţate mai merită menţionate: “mai civilizaţi”, “calmul” şi “seriozitatea” - câte 4%, “mai occidentali” - 3%, “inteligenţa / înţelepciunea”, “mai educaţi” şi “demnitatea”, câte 2%, “răbdarea”, “sunt superiori”, “sunt respectuoşi”, câte 1%.
În cealaltă extremă se situează bucureştenii, despre care românii au găsit doar trei trăsături pozitive: “sunt buni / harnici / de bun simţ” - 4%, “hotărârea / ambiţia” - 3%, respectiv “isteţimea” - 2%. În rest, principalele lor caracteristici ar fi: “aroganţa / îngâmfarea” - 13%, “sunt şmecheri / parşivi”, “delăsarea / lenea”, “traiul mai bun / sunt mai bogaţi”, “sunt vulgari / imorali / hoţi” şi “irascibilitatea”, câte 5%. Alte trăsături specifice bucureştenilor ar mai fi: “se cred superiori celorlalţi români” - 4%, “sunt agitaţi” - 3%, “răutatea / invidia” - 3%, “egoismul”, “tupeul / obrăznicia”, “prostia”, “seamănă cu ţiganii” şi “nesimţirea”, câte 2% sau “sunt mitici” - 2%.
Dominante sunt trăsăturile negative şi în cazul moldovenilor, definiţi prin: “accent / felul de a vorbi” şi “lene” de 10% dintre români, “cultura / tradiţiile / obiceiurile” şi “patriotismul”, câte 6%, respectiv “sărăcie / sunt necăjiţi” şi “prostie / incultură / sunt înapoiaţi”, câte 5%. Printre altele, mai sunt menţionate “credinţa” şi “lentoarea”, câte 2%, “sunt beţivi”, “sunt manipulabili”, “sunt comunişti”, “sunt simpli / umili”, “naivitatea” şi “ţigănia”, câte 1%.
Bănăţenilor nu li s-au găsit decât două caracteristici negative: “se consideră mai bogaţi / avansaţi / deştepţi” şi “egoism”, câte 1%. Trăsăturile dominante ale bănăţenilor sunt: “hărnicia / sunt gospodari” - 11%, “cinste / corectitudine” - 8% şi “mândria / orgoliul” - 7%. Printre altele, se mai definesc prin: “ei sunt fruntea”, “sunt mai occidentali / se simte influenţa vestică” şi “seamănă cu ardelenii” - câte 3%, “sunt civilizaţi” - 2%, “sunt realişti” şi “sunt oameni de sine stătători”, câte 1%. Oltenii par a deţine melanjul complet al trăsăturilor pozitive şi negative. “Iuţeala” - 8%, “mândria” şi “sunt şmecheri”, câte 6%, “îngîmfarea” şi “sunt vorbăreţi”, câte 5%, par a fi caracteristicile definitorii ale oltenilor. Menţionate mai sunt: “sunt energici” - 3%, “sunt descurcăreţi”, “sunt neinteligenţi”, “sunt aprigi”, “dorinţa de a conduce”, “sunt necivilizaţi”, câte 2%, “sunt ca moldovenii”, “sunt căpoşi”, “sunt glumeţi”, “sunt conservatori” şi “loiali”, câte 1%.
Transilvănenii se văd pe ei înşişi harnici, serioşi, sinceri şi plini de căldură. În schimb, cei din sud îi caracterizează pe ardeleni ca fiind calmi, civilizaţi, patrioţi şi naţionalişti, în vreme ce pentru moldoveni suntem uniţi, occidentali, cetăţeni maghiari, păstrători ai tradiţiilor, hotărâţi, luptători, ambiţioşi, calculaţi şi disciplinaţi. Pentru bucureşteni, ardelenii sunt calmi, cinstiţi, corecţi, harnici, patrioţi, naţionalişti, mai uniţi, răbdători, serioşi, demni, calculaţi, disciplinaţi, superiori. Surprinzător, nici chiar locuitorii capitalei nu au o imagine tocmai idilică despre ei înşişi, autocaracterizându-se drept agitaţi, delăsători, leneşi, egoişti, mitici, neserioşi, nesimţiţi, trai mai bun, mai bogaţi, vulgari, hotărâţi, ambiţioşi, buni, harnici şi de bun simţ.
Ardelenii şi bănăţenii, în schimb, nu au păreri prea bune despre locuitorii nici unei alte regiuni a ţării. Pentru transilvăneni, bucureştenii sunt egoişti, neserioşi, răi, invidioşi, se cred superiori, sunt şmecheri, parşivi şi irascibili, iar moldovenii sunt sinceri, inculţi, înapoiaţi, leneşi, nepăsători, pasivi, mincinoşi, violenţi, aprigi, îndrăzneţi, uniţi şi ţin la ţară. Dinspre Transilvania şi Banat, oltenii par definiţi prin accent, sunt căpoşi, descurcăreţi, glumeţi, vorbăreţi şi îngâmfaţi, în vreme ce pe munteni îi reprezintă accentul şi faptul că sunt muncitori, harnici, patrioţi şi avari / ţin la ban. Studiul a fost realizat în 25 ianuarie pe un eşantion de 1.036 de persoane majore şi are o eroare maximă tolerată de +/- 3,1%.
La întrebarea deschisă “Ce trăsătură care îi deosebeşte de restul românilor au transilvănenii?”, între cele 24 de trăsături prezentate în studiu nici una nu are caracter negativ. Potrivit respondenţilor, principalele caracteristici care i-ar singulariza pe transilvăneni printre români ar fi: “patriotismul / naţionalismul”, menţionat de 12% dintre respondenţi, “cinstea / corectitudinea” - 8%, “hărnicia” - 7%, “sunt mai uniţi” şi “sunt calculaţi / disciplinaţi” câte 5%. Printre alte trăsături specifice enunţate mai merită menţionate: “mai civilizaţi”, “calmul” şi “seriozitatea” - câte 4%, “mai occidentali” - 3%, “inteligenţa / înţelepciunea”, “mai educaţi” şi “demnitatea”, câte 2%, “răbdarea”, “sunt superiori”, “sunt respectuoşi”, câte 1%.
În cealaltă extremă se situează bucureştenii, despre care românii au găsit doar trei trăsături pozitive: “sunt buni / harnici / de bun simţ” - 4%, “hotărârea / ambiţia” - 3%, respectiv “isteţimea” - 2%. În rest, principalele lor caracteristici ar fi: “aroganţa / îngâmfarea” - 13%, “sunt şmecheri / parşivi”, “delăsarea / lenea”, “traiul mai bun / sunt mai bogaţi”, “sunt vulgari / imorali / hoţi” şi “irascibilitatea”, câte 5%. Alte trăsături specifice bucureştenilor ar mai fi: “se cred superiori celorlalţi români” - 4%, “sunt agitaţi” - 3%, “răutatea / invidia” - 3%, “egoismul”, “tupeul / obrăznicia”, “prostia”, “seamănă cu ţiganii” şi “nesimţirea”, câte 2% sau “sunt mitici” - 2%.
Dominante sunt trăsăturile negative şi în cazul moldovenilor, definiţi prin: “accent / felul de a vorbi” şi “lene” de 10% dintre români, “cultura / tradiţiile / obiceiurile” şi “patriotismul”, câte 6%, respectiv “sărăcie / sunt necăjiţi” şi “prostie / incultură / sunt înapoiaţi”, câte 5%. Printre altele, mai sunt menţionate “credinţa” şi “lentoarea”, câte 2%, “sunt beţivi”, “sunt manipulabili”, “sunt comunişti”, “sunt simpli / umili”, “naivitatea” şi “ţigănia”, câte 1%.
Bănăţenilor nu li s-au găsit decât două caracteristici negative: “se consideră mai bogaţi / avansaţi / deştepţi” şi “egoism”, câte 1%. Trăsăturile dominante ale bănăţenilor sunt: “hărnicia / sunt gospodari” - 11%, “cinste / corectitudine” - 8% şi “mândria / orgoliul” - 7%. Printre altele, se mai definesc prin: “ei sunt fruntea”, “sunt mai occidentali / se simte influenţa vestică” şi “seamănă cu ardelenii” - câte 3%, “sunt civilizaţi” - 2%, “sunt realişti” şi “sunt oameni de sine stătători”, câte 1%. Oltenii par a deţine melanjul complet al trăsăturilor pozitive şi negative. “Iuţeala” - 8%, “mândria” şi “sunt şmecheri”, câte 6%, “îngîmfarea” şi “sunt vorbăreţi”, câte 5%, par a fi caracteristicile definitorii ale oltenilor. Menţionate mai sunt: “sunt energici” - 3%, “sunt descurcăreţi”, “sunt neinteligenţi”, “sunt aprigi”, “dorinţa de a conduce”, “sunt necivilizaţi”, câte 2%, “sunt ca moldovenii”, “sunt căpoşi”, “sunt glumeţi”, “sunt conservatori” şi “loiali”, câte 1%.
Transilvănenii se văd pe ei înşişi harnici, serioşi, sinceri şi plini de căldură. În schimb, cei din sud îi caracterizează pe ardeleni ca fiind calmi, civilizaţi, patrioţi şi naţionalişti, în vreme ce pentru moldoveni suntem uniţi, occidentali, cetăţeni maghiari, păstrători ai tradiţiilor, hotărâţi, luptători, ambiţioşi, calculaţi şi disciplinaţi. Pentru bucureşteni, ardelenii sunt calmi, cinstiţi, corecţi, harnici, patrioţi, naţionalişti, mai uniţi, răbdători, serioşi, demni, calculaţi, disciplinaţi, superiori. Surprinzător, nici chiar locuitorii capitalei nu au o imagine tocmai idilică despre ei înşişi, autocaracterizându-se drept agitaţi, delăsători, leneşi, egoişti, mitici, neserioşi, nesimţiţi, trai mai bun, mai bogaţi, vulgari, hotărâţi, ambiţioşi, buni, harnici şi de bun simţ.
Ardelenii şi bănăţenii, în schimb, nu au păreri prea bune despre locuitorii nici unei alte regiuni a ţării. Pentru transilvăneni, bucureştenii sunt egoişti, neserioşi, răi, invidioşi, se cred superiori, sunt şmecheri, parşivi şi irascibili, iar moldovenii sunt sinceri, inculţi, înapoiaţi, leneşi, nepăsători, pasivi, mincinoşi, violenţi, aprigi, îndrăzneţi, uniţi şi ţin la ţară. Dinspre Transilvania şi Banat, oltenii par definiţi prin accent, sunt căpoşi, descurcăreţi, glumeţi, vorbăreţi şi îngâmfaţi, în vreme ce pe munteni îi reprezintă accentul şi faptul că sunt muncitori, harnici, patrioţi şi avari / ţin la ban. Studiul a fost realizat în 25 ianuarie pe un eşantion de 1.036 de persoane majore şi are o eroare maximă tolerată de +/- 3,1%.
DISTRIBUIE
Comenteaza