Cum va arăta noua hartă politică a Clujului după redesenarea alianţelor politice

Conducerile judeţene ale PNL şi PDL s-au întâlnit în week-end-ul trecut pentru a stabili reconfigurarea majorităţilor în toate localităţile judeţului în care acest lucru este posibil. Ruperea USL şi formarea alianţei PNL-PDL vor genera la nivelul judeţului nostru doi perdanţi: PSD şi PNL şi un singur mare câştigător, partidul lui Vasile Blaga. Pe lângă opoziţia dintre PNL şi PSD şi alianţa liberalilor cu democrat-liberalii, în simularea modului de reconfigurare a majorităţilor în consiliile locale ale judeţului am mai luat în calcul câteva tendinţe politice cu probabilitate maximă. Astfel, în situaţiile în care majorităţile ar depinde şi de voturile altor formaţiuni politice, pe lângă cele trei menţionate am presupus că UDMR, PPMT şi PCM, ca întotdeauna, au sprijinit majorităţile existente sau au înclinat balanţa spre majorităţi care să includă şi formaţiunea politică din care provine primarul. În aceeaşi cheie am interpretat şi voturile formaţiunilor politice ale minorităţii rome. PC şi UNPR sunt deja aliate cu PSD, de asemenea, continuă negocierile PSD-PPDD având ca subiect tocmai alianţele politice la nivel local, în vreme ce voturile PRM şi PAS ar merge, în mod firesc, spre stânga. Drept urmare, voturile tuturor acestor partide le-am alăturat PSD-ului. În schimb, voturile PNŢCD şi PNG le-am considerat de dreapta, deci direcţionate spre alianţa PNL-PDL. În această logică am elaborat simularea noilor majorităţi, doar pentru că fără acest tip de repere fixe, un asemenea demers ar fi imposibil. În realitate, însă, nu e deloc obligatoriu ca voturile consilierilor, în special ale celor din mediul rural, să urmeze direcţii doctrinare, ci, mai degrabă, impuse de relaţii de prietenie, de mai mici sau mai mari interese de grup sau personale.

Respectând condiţiile expuse mai sus, aritmetica politică din cele 81 de localităţi ale judeţului spune că ruperea USL şi formarea alianţei PNL-PDL ar putea văduvi PNL de şase viceprimari, din Câmpia Turzii, Dej, Căşeiu, Corneşti, Dăbâca şi Tritenii de Jos. La rândul lor, social-democraţii ar putea pierde şapte viceprimari, din Gherla, Cojocna, Floreşti, Mărgău, Mica, Recea Cristur şi Râşca. Aici se impune precizarea că, deşi ar vota, în general, alături de noile majorităţi, după modelul din consiliul judeţean, consilierii UDMR s-ar putea opune schimbării viceprimarilor din funcţie, ceea ce ar salva scaunele viceprimarilor din Câmpia Turzii, Dej, Floreşti şi Mica. Nu se poate spune nici că pierderile PNL ar fi compensate de pierderile PSD şi viceversa, pentru că locurile de viceprimar eliberate de PSD vor tebui împărţite cu noii aliaţi din PDL, cum, la fel, e posibil ca social-democraţii să ofere şi altora, în schimbul susţinerii politice, unele din funcţiile părăsite de liberali.

Viceprimarul liberal de Câmpia Turzii, Dorin Lojigan speră că votul va învinge aritmetica politică. „La prima vedere, aşa pare, că sunt pe cracă. În 30 iunie avem şedinţă de consiliu local şi s-ar putea ca aritmetica de acolo să spună că 5+3=...10. Nu cred că se va produce schimbarea viceprimarului, deşi recunosc că se doreşte acest lucru", a declarat Lojigan. În cel priveşte pe viceprimarul social-democrat al Gherlei, Ioan Neselean, pare mai resemnat. „Pot să mă aştept la orice. Într-adevăr, PNL şi PDL au zece voturi din 19, aştept să încerce. Niciunul dintre colaboratorii mei din primărie nu mi-a spus că s-ar dori acest lucru, dar mă aştept să se întâmple", a spus Neselean.

În privinţa modificărilor care vor interveni în structura majorităţilor, strict numeric, PNL ar urma să treacă din opoziţie la putere în 21 de localităţi, printre care Cluj-Napoca, Turda şi Huedin, PDL ar urca la putere în 24 de localităţi, printre care Gherla, Apahida şi Floreşti, în schimb social-democraţii ar face drumul invers, de la putere în opoziţie în 29 de localităţi, printre care aceleaşi Gherla, Apahida şi Floreşti. Şi liberalii ar cădea de la putere, intrând în opoziţie în 18 localităţi, printre care Câmpia Turzii, Dej şi Baciu.

Un alt efect al noilor reconfigurări va fi faptul că patru primari PSD, din Apahida, Iclod, Mărgău şi Panticeu, şi-ar vedea propriul partid căzut în opoziţie şi ar urma ca în cea de a doua jumătate de mandat să încerce să-şi conducă localităţile având de colaborat cu un consiliu local ostil din punct de vedere politic. Cu nouă dintre cei 13 consilieri locali aparţinând noii alianţe PNL-PDL, primarul social-democrat al Iclodului, Emil Pîrţoc, mizează pe relaţiile de prietenie şi, pentru orice eventualitate, apelează şi la sistemul „Big Brother". „Într-adevăr, mi-ar fi foarte greu să funcţionez dacă am gândi strict politic, dar eu mizez pe faptul că eu nu avansez nici un proiect în consiliul local care să nu fie în folosul comunităţii. Am patgru consilieri PNL care m-au ajutat să ajung primar sub sigla USL, sper ca prietenia care ne leagă să treacă dincolo de bariera politicului. Poitca trebuie lăsată deoparte când e vorbade cetăţean. Joi avem prima şedinţă de consiliu în noua formulă politică. Eu oricum filmez şedinţele de consiliu şi toată lumea va putea să vadă cine vrea şi cine nu vrea să se dezvolte comunitatea", a declarat Pîrţoc.