Cum vor maghiarii să arate Constituţia: fără stat unitar, cu preşedinte ales de parlament şi cu limbi regionale

Cum vor maghiarii să arate Constituţia: fără stat unitar, cu preşedinte ales de parlament şi cu limbi regionale
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat azi, la Cluj, principalele deziderate ale Uniunii în ceea ce priveşte modificarea Constituţiei.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ieri, la Cluj, că formaţiunea va propune, în dezbaterile pentru modificarea Constituţiei, forma parlamentară de organizare a ţării, prin care preşedintele ar urma să fie ales de către cele două camere ale Parlamentului, în şedinţă comună.

Totodată, propunerea Uniunii este de parlament bicameral, dar cu atribuţii distincte pentru cele două camere. Astfel, Camera Deputaţilor ar urma, conform propunerii UDMR, să emită legi organice, ordinare, regulamente, iar Senatul ar urma să se ocupe de problematica ratificării tratatelor internaţionale, de legile apărării şi administraţiei publice, de numirea şefilor serviciilor secrete, la propunerea preşedintelui.

Între propunerile UDMR se află şi cea de introducere a limbilor regionale, acolo unde minorităţile ocupă o pondere semnificativă. "Introducerea limbilor regionale ar urma să se facă printr-o lege oraganică", a declarat Kelemen. El a invocate, în acest sens, ratificarea de către România a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. De asemenea, UDMR propune renunţarea la sintagma "stat naţional" din articolul 1 al Constituţiei şi introducerea unui aliniat la acest articol în care să se menţioneze că "minorităţile naţionale sunt factori constitutivi ai statului român".
Kelemen a declarat, răspunzând unei întrebări privind reducerea cvorumului la referendumuri, că nu este de acord cu reducerea pragului la referendum. "Scăderea pragului de la 50 la 30% nu o vedem prea bine şi nu o susţinem. Credem că pentru Constituţie la referendum trebuie să rămână pragul de 50%", a spus Kelemen.

Kelemen despre noua poliţie politică

Preşedintele UDMR a declarat că anumiţi procurori, în special cei de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), au preluat rolul poliţiei politice de dinainte de 1989 şi că, de foarte multe ori, deciziile au vizat şi au lezat drepturile minorităţilor naţionale. "Din 2005 - 2006 încoace au fost cazuri unde noi am observat o transformare perversă la nivelul poliţiei politice de până în 1989. A fost preluat acest rol de anumiţi procurori şi în special de DNA. Am constatat că, de foarte multe ori, deciziile vizau drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv folosirea limbii materne în administraţia locală, simbolurile comunităţilor locale şi naţionale şi multe aspecte, inclusiv retrocedarea proprietăţilor. De aceea am spus că este o transformare perversă, fiindcă nu mai este poliţie politică. Deciziile justiţiei nu se comentează, dar prin aceste decizii au fost lezate de foarte multe ori drepturile minorităţilor naţionale", a spus Kelemen. Întrebat dacă este sau nu întâmplătoare reţinerea de către DNA a preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, liderul UDMR a afirmat că nu crede că acţiunea a fost întâmplătoare. El a adăugat că decizia Curţii de Apel Târgu-Mureş de cercetare în libertate a lui Csaba Borbely este una "corectă şi justă".

 

Comenteaza