Curtea a “tuns” Constituţia lui Băsescu

Prezumarea dobândirii licite a averii, precum şi imunităţile parlamentarilor şi miniştrilor nu vor putea fi atinse. A fost respinsă politizarea CSM-ului, iar oamenii îşi vor putea apăra, în continuare, în instanţă, integritatea drepturiloor salariale. Deşi, în această etapă, opinia Curţii Constituţionale (CCR) are doar rol informativ, reprezentanţii puterii afirmă că nu o vor putea ignora.

Deşi procedura revizuirii Constituţiei nu o cere, preşedintele Traian Băsescu a solicitat CCR un punct de vedere asupra proiectului său de revizuire a Legii Fundamentale. În aceste condiţii, opinia CCR are doar rol informativ. Totuşi, semnalul dat de această instanţă este de opoziţie la câteva dintre cele mai controversate modificări propuse de la Cotroceni. În opinia CCR, eliminarea prezumării caracterului licit al dobândirii averii echivalează cu "suprimarea unei garanţii a dreptului la proprietate", iar limitarea imunităţii parlamentarilor şi miniştrilor reprezintă "suprimarea unor drepturi fundamentale ale persoanelor care ocupă demnităţi publice".

De asemenea, în viziunea judecătorilor CCR, interdicţia aplicată instanţelor de judecată de a se pronunţa pe speţe care privesc "politicile financiare şi bugetare ale guvernului" reprezintă o "suprimare a liberului acces la justiţie". Menţionăm că o asemenea prevedere nu ar fi permis magistraţilor, profesorilor, cadrelor militare în rezervă şi tuturor celorlalte categorii profesionale care şi-au obţinut în instanţă drepturile financiare garantate de lege, dar refuzate de guvern, nici măcar să deschidă astfel de procese statului. În fine, creşterea numărului şi a procentului membrilor numiţi politic (de parlament şi preşedinte) în Consiliul Superior al Magistraturii a fost calificată drept o "încălcare a independenţei justiţiei".

Prezent la Cluj, în clădirea Palatului Administrativ, la o întâlnire sub genericul "dezbatere publică" asupra proiectelor de revizuire a Constituţiei şi de reorganizare administrativ-teritorială a ţării, premierul Emil Boc nu a putut să nu-şi ascundă nemulţumirea faţă de noua înfrângere constituţională suferită. El s-a declarat deranjat, în mod special, de două dintre "forfecările" CCR. Pe de o parte, a criticat "dubla măsură" cu care ar opera instanţa menţionată în privinţa imunităţii parlamentarilor, amintind că, la revizuirea constituţională din 2003, s-a acceptat restrângerea acestei imunităţi. Premierul şi-a manifestat nemulţumirea şi faţă de respingerea eliminării "prezumţiei de nevinovăţie" a averii. "În parlament, ţinând cont de decizia CCR, unele texte pot fi amenajate, astfel încât să răspundă obiectivului de a putea confisca averile dobândite ilicit. Niciun principiu din Constituţie nu poate apăra averile dobândite ilegal. De aceea am spus că s-a pierdut o bătălie, dar nu şi războiul cu averile ilicite", a declarat Boc.

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, şeful PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, susţine că, deşi fără valoare de impunere, observaţiile CCR trebuie respectate. "În mod clar, deciziile CCR nu pot fi ignorate, important este să vedem motivarea acestor aprecieri. În funcţie de asta, vom încerca să compunem alte texte care să corespundă exigenţelor consti-tuţionale. Vom încerca să reformulăm unele articole, păstrând însă ideea de bază. Oricum, e prematur să ne pronunţăm, până nu vedem motivarea CCR", a apreciat Buda.

Coleg cu Buda în Comisia juridică, preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, se declară în perfectă consonanţă cu CCR pe acest subiect. "Remarc că CCR are exact aceeaşi opinie ca şi mine. Eu de mult am spus că nu pot fi eliminate imunitatea parlamentarilor, prezumarea caracterului ilicit al dobândirii averii, pentru că sunt principii ale statului de drept. Mi se pare ciudat că judecătorii CCR au acceptat răspunderea necondiţionată a magistraţilor pentru erorile judiciare. Oricum, verdictul CCR vine ca o confirmare a faptului că nu va exista nici o modificare a Constituţiei", a comentat Mate.

El a precizat că, în cazul în care parlamentul ar adopta legea de revizuire a Constituţiei fără a ţine cont de observaţiile făcute, aceasta va putea fi atacată la CCR la fel ca orice altă lege. Astfel, deciziile instanţei ar deveni obligatorii, iar parlamentul va trebui să opereze modificările necesare înainte de a supune legea referendumului naţional.

În opinia viceliderului grupului PSD din Senat, Alexandru Cordoş, CCR ar fi adoptat varianta "soft" de respingere a proiectului plecat de la Cotroceni. "Cred că, de fapt, CCR a vrut să-i transmită preşedintelui că procedura de revizuire a Constituţiei a fost începută neconstituţional. Pentru că Băsescu a modificat mai mult de jumătate din textul venit de la guvern, prioectul a devenit neconstituţional şi nici n-avem despre ce discuta. Dar, dacă îi spuneau că proiectul e neconstituţional, îi dădeau în cap total, aşa că au ales o variantă mai delicată, făcând analiză pe fond. E un prim eşec major al preşedintelui. Deşi CCR e clar subordonată politic, de această dată s-a opus pentru că s-a întrecut orice măsură. Se dovedeşte încă o dată că un proiect de asemenea anvergură nu poate fi făcut la voinţa unei singure persoane şi nici pe picior", a comentat Cordoş.

La rândul său, preşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară, salută verdictul CCR. "Decizia CCR este un act de normalitate. Nu se pot forţa limitele bunului-simţ - şi Constituţia trebuie să aibă, în primul rând, bun-simţ - în interes electoral propriu, aşa cum o fac Băsescu şi Boc. Dacă ar fi în interesul poporului, ar fi altceva, dar ei forţează limitele bunului-simţ doar pentru a se menţine la ciolan", a opinat Nicoară.