De ce întârzie PNL şi PSD să îşi anunţe candidaţii la Cluj

Se spune că cel mai fericit antrenor de fotbal ar fi cel căruia i-ar fi imposibil să-şi alcătuiască un aşa-zis „prim 11” pentru că ar avea la dispoziţie mai mult de 11 jucători care ar merita să facă parte dintre titulari. Se pare că pentru un lider de partid o problemă similară nu e tocmai o bucurie.

Acum să nu vă imaginaţi că principalele două formaţiuni politice locale (şi naţionale) mustesc de oameni super-pregătiţi profesional, care, odată ajunşi în parlament, vor fi gata să se pună trup şi suflet, neabătut în slujba neamului. Nu e cazul.

Criteriile de eligibilitate în politica românească sunt, din păcate, cu totul altele: „aptitudinile" financiare, devotamentul faţă partid, dar mai cu seamă faţă de liderul de partid, nepotismul, cumetriile, câteodată şi performanţele electorale, pentru că, nu-i aşa, dacă fotbalul se joacă pe goluri, politica se joacă pe voturi.

Altfel spus, dificultatea liderilor locali ai celor două mari partide nu rezidă din faptul că ar avea în subordine prea mulţi oameni care ar merita cu adevărat să-i reprezinte pe clujeni în cea mai importantă instituţie a patriei, ci se datorează faptului că există prea mulţi râvnitori la o asemenea demnitate, cu „argumente" care mai de care mai convingătoare.

Începând cu primul partid al judeţului (conform rezultatelor de la alegerile din vară), PNL, observăm că probleme majore are doar aripa PDL a partidului. Problemele de personal ale vechilor liberali, accentuate de ieşirile forţate din scenă generate de scandalul Uioreanu, se pare că i-au scutit de bătăi prea mari de cap în stabilirea ocupanţilor locurilor apreciate drept eligibile ce le revin potrivit înţelegerii cu oamenii lui Daniel Buda.

Aşa se face că ştim deja că primul loc pe lista pentru Senat a PNL îi va reveni lui Marius Nicoară, în vreme ce locurile 2, 3 şi 5 pe lista pentru Camera Deputaţilor vor fi ocupate, în ordine, de Adrian Oros, Marius Mânzat şi Mircea Abrudean.

Vechilor PDL-işti le revin locul doi pe lista pentru Senat, respectiv primul şi al patrulea loc pe lista pentru Camera inferioară. Dacă pentru al doilea loc eligibil de senator se pare, cel puţin până în acest moment, că Florin Stamatian nu are un contracandidat, pentru cele două locuri eligibile de deputat bătălia în interiorul vechilor „portocalii" pare a se da ca la Rovine.

Tudor Ştefănie, Rareş Niculescu, Petru Călian, Mihaela Suciu, Călin Tuluc, Cristian Haiduc, Mariana Leş sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute nume care şi-au depus dosare de candidatură.

În „pole position" par a sta fostul primar din Turda, şi fostul europarlamentar Rareş Niculescu. Pe Ştefănie îl favorizează, mai cu seamă, influenţa uriaşă pe care o exercita în organizaţie, cel puţin până în momentul în care a pierdut lamentabil funcţia de primar al celui de-al doilea oraş al judeţului. E posibil, însă, ca eşecul din 5 iunie să-i fi şubrezit considerabil poziţia în organizaţie.

Atuul lui Niculescu ar trebui să poarte numele Vasile Blaga, deoarece fostul om de încredere al lui Emil Boc a obţinut de la „buldog" garanţia obţinerii unui mandat de deputat la alegerile de anul acesta, în momentul în care Blaga i-a cerut să accepte să renunţe la o nouă candidatură pentru Parlamentul European în favoarea lui Daniel Buda. Numai că istoria ne-a învăţat că respectarea cuvântului dat nu face parte dintre trăsăturile de caracter definitorii ale politicianului român.

În ciuda traseismului său politic, odată ajuns în PDL, Petru Călian s-a dovedit a fi unul dintre cei mai disciplinaţi şi de încredere membri ai partidului, rămânând memorabil momentul în care partidul l-a pus cerber lângă urnele de vot, supraveghind modul în care se comportau parlamentarii portocalii la moţiunile de cenzură împotriva cabinetului Boc. Nici capitolul financiar nu face parte dintre punctele sale slabe.

Pe Cristian Haiduc îl recomandă mandatul de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Călin Tuluc a fost multă vreme strategul-şef al grupului democrat-liberal şi apoi liberal din consiliul judeţeam.

Mariana Leş, fosta şefă a Agenţiei Judeţene de Protecţie a Mediului, se află la al doilea mandat de consilier judeţean şi îşi doreşte, la fel ca Suciu, un pas înainte. Problema celor două este faptul că PDL Cluj a fost, în cam toată istoria sa, o organizaţie aproape eminamente patriarhală.

Problema alegerii câştigătorilor ar putea deveni chiar mai complicată pentru şeful organizaţiei, Daniel Buda, în situaţia în care, aşa cum se pare că s-a angajat Boc în faţa lui Blaga, unul din cele trei locuri eligibile care le revin oamenilor săi pe listele PNL Cluj va trebui cedat "paraşutatei" de la Bucureşti Cristina Trăilă.

În ceea ce-l priveşte pe tânărul şef interimar al PSD Cluj, Horia Nasra, problema alegerii candidaţilor eligibili este oarecum diferită. Fără a se confrunta, neapărat, cu o inflaţie de candidaţi de calibrul celei din vechiul PDL, aşa cum arătam, nu de mult, Nasra este încă în conflict cu o bună parte a organizaţiei, mai precis cu vechea gardă.

Deşi zvonurile spun că lista candidaţilor ar cam fi creionată, noul lider al social-democraţilor clujeni se pare că o ţine, încă, în sertar încercând să tragă de timp la maximum, în speranţa că va mai putea disipa din energiile acumulate împotriva sa ori măcar, anunţând-o cât mai târziu, nu le va mai oferi contestatarilor săi timpul necesar unei noi răscoale.

În principiu, el şi-ar creiona o listă de candidaţi eligibili conform indicaţiilor publice repetate ale lui Liviu Dragnea, adică formată preponderent din tineri şi din femei, printre posibilii parlamentariabili figurând Laura Chiorean, Gabriela Ciot, Vladimir Mătuşan, Corina Croitoru şi Horia Nasra însuşi, care se pare că îşi doreşte să fie cap de listă pentru Camera Deputaţilor.

O singură concesie va fi obligat să facă vechii gărzi, oferindu-i un loc eligibil actualului deputat Cornel Itu, fără de care ar risca să piardă cel mai important fief PSD din judeţ, zona Dejului. Nasra mai are o problemă majoră.

Lista de candidaţi va trebui să fie acceptată şi de către primarii partidului, fără sprijinul cărora (iar unii dintre cei mai importanţi, contestatari ai lui Nasra, şi-au anunţat deja intenţia de a nu se implica în campania pentru parlamentare) scrutinul din 11 decembrie s-ar putea transforma într-o veritabilă apocalipsă a PSD Cluj.