De ce n-avem autostrăzi? „Boc a luat zece miliarde de la mine şi i le-a dat lui Udrea”. Vezi cine a spus asta

De ce n-avem autostrăzi? „Boc a luat zece miliarde de la mine şi i le-a dat lui Udrea”. Vezi cine a spus asta
Renault a ameninţat din nou autorităţile române că, fără autostrada Sibiu-Piteşti, în 2020 îşi va muta producţia integral în Maroc. Am încercat să aflăm de la foşti miniştri sau secretari de stat în Ministerul Transporturilor de ce România e incapabilă să-şi construiască o infrastructură de transport modernă.

Renault ameninţă că pleacă, Mercedes nici n-a mai venit. Atraşi de mâna de lucru ieftină, marii investitori sunt alungaţi din România de incapacitatea statului de a le pune la dispoziţie o infrastructură care să le asigure o viteză de transport în concordanţă cu secolul în care trăim. De aproape 28 de ani n-am fost în stare să construim cap-coadă nicio autostradă, doar petice de autostrăzi ici şi colo. Nici măcar Autostrada Soarelui nu a fost construită integral în capitalism. Cel mai dificil tronson, Feteşti - Cernavodă, fusese finalizat în 1987.

Iar în privinţa transportului feroviar, când, în lume, până şi trenurile de mare viteză sunt pe cale de a fi depăşite de transportul prin tuburi vidate, în România trenurile circulă mai încet decât o făceau pe vremea locomotivelor cu aburi. Am încercat să aflăm de la foşti diriguitori ai Transporturilor care sunt motivele acestei stări de fapt şi dacă e adevărată percepţia generală că nu avem infrastructură pentru că se fură.

Fost ministru clujean al Transporturilor pe vremea Convenţiei Democrate, Anton Ionescu acuză tocmai lipsa unei gândiri coerente, care face ca în România să se înceapă o mie de lucruri şi să nu se termine niciunul. „Avem un sistem de gândire greşit. Facem o bucată de autostradă aici, una acolo, care nu încep şi nu duc nicăieri, cum e tronsonul Gilău-Nădăşel sau autostrada peste un lac la Suplacu, şi nu avem o gândire organizată.

Facem bucăţi de autostrăzi sub influenţe politice, în loc să ne apucăm de o autostradă şi s-o terminăm şi aşa nu avem nici coridorul IV, nici Autostrada Transilvania. Bineînţeles că nu avem infrastructură şi pentru că se fură, iar cel mai bun exemplu e Bechtel. La noi sunt cele mai scumpe drumuri din Europa pentru că se fură", a spus Ionescu.

Fost secretar de stat la ministerul Transporturilor pe vremea semnării contractului cu Bechtel, deputatul Sorin Bota reclamă incompetenţa celor care au gestionat infrastructura României de-a lungul timpului. „N-avem autostrăzi pentru că sunt foarte mulţi incompetenţi, iar alţii au interesul să lungească derularea contractelor pentru a încasa cât mai mult. Cei care fac studiile iniţiale pornesc morişca tergiversării lucrurilor prin proiecte proaste pentru a avea motiv să le refacă. Iar motivele acestea sunt valabile şi la calea ferată, numai că acolo incompetenţa e dublă faţă de drumuri.

În ultimii zece ani n-au existat trei miniştri care să se priceapă la drumuri sau căi ferate, au fost simpli executanţi de ordine politice. Iar cei care se pricepeau n-au avut timp să facă ceva, pentru că erau schimbaţi rapid. Pe lângă asta se şi fură, mai ales la calitatea lucrărilor şi principalul vinovat e Inspectoratul în Construcţii pentru tot ce se recepţionează prost", a opinat Bota.

Ministru al Transporturilor în repetate rânduri, Radu Berceanu are mai multe explicaţii şi susţine că printre cei vinovaţi de starea catastrofală a infrastructurii româneşti de transport s-ar afla şi fostul premier Emil Boc. „N-avem infrastructură din cauză de bani. Toate guvernele au spus că vor aloca bani şi apoi i-au luat şi i-au dat pe salarii şi pensii. Întotdeauna banii ăştia se iau de la investiţii pentru că investiţiile nu fac grevă, nu protestează, nu fac scandal.

Ştiţi cum e cu furatul? Am avut, la un moment dat, o discuţie aprinsă cu comisarul european Johannes Hahn, un austriac. Mi-a spus că noi, în România, avem o problemă cu corupţia. I-am explicat, corupţia e compusă din două părţi: cel care dă şpagă şi cel care ia şpagă. Până în 2006 nicio firmă românească nu lucra la autostrăzi, doar firme străine, printre care vreo două austriece. OK, reprezentanţii autorităţilor iau şpagă, dar cine le-o dă? Deci problema corupţiei era şi la ei nu doar la noi. Eu i-am propus să ne dea un grup de specialişti europeni, fără niciun român, care să se ocupe de toate procedurile prealabile - caiete de sarcini, licitaţii, atribuirea contractelor, a spus că nu se poate.

Se mai spune că avem o problemă cu preţurile, că avem cei mai scumpi kilometri de autostradă, dar nu spune nimeni că în alte state TVA la construcţia de autostrăzi e zero. Apoi, în Ungaria terenurile pentru autostrăzi nu s-au retrocedat, noi am dat tot înapoi şi apoi le-am expropriat şi proprietarii, încercând să obţină mai mulţi bani, au deschis procese care au durat infernal de mult. Apoi am băgat descărcarea de sarcini arheologice şi arheologii, morţi de foame, au gândit şi ei că e un os de ros şi, pentru orice ciob găsit, în loc să ne spună să mutăm autostrada mai încolo, ne ţineau câte doi ani în studii. A mai apărut şi Natura 2000 şi toţi primarii s-au băgat în Natura 2000 şi venea câte unul şi zicea că exact pe unde trece autostrada e habitatul unei broscuţe foarte rare, unică în lume şi, când ceream s-o vedem şi noi, ni se spunea că încă n-a văzut-o nimeni, că e foarte rară. 80-90% erau invenţii.

La licitaţii contează preţul cel mai mic şi câştigă câte unii cu preţuri în care ştiu foarte bine şi ei şi contractantul că nu se poate face. Urmează contestaţiile că vor şi cei care au pierdut să ia o şpagă şi apoi încep să vină cu adiţionale, că a plouat. Păi ce credeai, că faci autostrada în Sahara? Asta e, în România, uneori mai şi plouă. Se mai surpă câte un tronson, păi dacă studiile geologice, în loc să fie făcute din 100 în 100 de metri sunt făcute din 300 în 300 de metri, mai scapă câte o pungă de nisip şi se surpă. Asta e cu preţul cel mai mic, studii geologice proaste, calitate proastă.

Au mai existat şi influenţele politice. În 2010 Boc a luat zece miliarde de la mine şi i le-a dat lui Udrea. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: «Domnul ministru, dacă nu vă convine, ştiţi ce aveţi de făcut». Or eu nu demisionez, mai ales la greu, am făcut ce-am putut cu câţi bani mi-a lăsat. Şi încă ceva, proiectele mari de infrastructură sunt proiecte pe termen lung, un ministru trebuie să stea patru ani, nu să fie schimbaţi la şase luni", a explicat Berceanu. În ciuda insistenţelor, Emil Boc nu a putut fi contactat pentru a comenta acuzaţiile fostului său subordonat.

Diletantismul şi lipsa de interes sunt principalii duşmani ai infrastructurii în viziunea fostului ministru Ludovic Orban. „Nu pentru că se fură, sau nu numai. Pentru că nu s-au alocat bani, în primul rând. Pentru că n-a existat o voinţă reală din partea guvernelor de a se construi infrastructura de transport mare, pentru că autostrăzile nu aduc voturi, în timp ce zece kilometri de asfalt într-o comună aduc voturi, aceasta a fost mentalitatea măruntă a liderilor de partide care au condus partide în România ultimilor 15 ani. Pentru că n-a existat niciodată o viziune asupra dezvoltării României. E o chestiune elementară, nu poţi să dezvolţi economic România dacă nu dezvolţi infrastructura mare.

Pentru că întotdeauna Ministerul Finanţelor a considerat Ministerul Transporturilor un fel de oaie neagră, pentru că întotdeauna miniştrii Transporturilor au fost invidiaţi şi de premieri şi de miniştrii Finanţelor şi pentru că a existat o instabilitate incredibilă. Eu am avut, cât de cât, un mandat de un an şi aproape opt luni, dar ulterior, de prin 2008 până în 2017, în aprope zece ani, au fost 13 sau 14 miniştri, durata medie pe mandat a fost sub un an, iar lucrul ăsta s-a repercutat şi asupra managementului marilor companii, care sunt organismele care trebuie să implementezele programele de dezvoltare a infrastructurii.

Uitaţi-vă, de exemplu, autostrada Sibiu-Piteşti, eu am aprobat, în 2008, indicatorii tehnico-economici, am pregătit documentaţiile pentru licitaţie şi am şi iniţiat procedurile pentru selectarea consultanţilor tehnici, juridici şi financiari. Astăzi, după aproape zece ani, suntem în aceeaşi situaţie, în care se reactualizează studiul de fezabilitate. O ruşine! Pe autostrada spre Moldova - fără de care greu ajunge valul investiţional acolo şi asta înseamnă că prejudiciem o zonă importantă a României, care se află sub o oarecare presiune şi are nevoie de dezvoltare economică - eu am demarat studiul de prefezabilitate şi astăzi, după zece ani, nu e gata nici studiul de fezabilitate, deşi e trecută, ca ordin de prioritate, 2016-2020 în Master Plan, ca, dealtfel, şi Sibiu-Piteşti.

În realitate cred că nici nu vor începe lucrările până în 2020. A existat diletantism, au fost trimişi să conducă ministerul oameni care n-aveau nici în clin, nici în mânecă cu acest domeniu. O bună perioadă de timp, miniştrilor nici nu le trecea prin cap să facă autostrăzi, vezi Băsescu, care spunea că indicii de trafic din România nu reclamă necesitatea construcţiei de autostrăzi. O aberaţie mai mare rar am auzit şi, în ciuda acestei aberaţii, Băsescu a ajuns preşedintele României şi a condus zece ani România. A şi existat aşa, să-i spun, o mână nevăzută care parcă a împiedicat dezvoltarea naturală a acestor proiecte de infrastructură la noi", a explicat Orban.

Ministrul care a finalizat Master Planul de Transport, clujeanul Ioan Rus, a fost, ca de obicei, extrem de concis. „Furatul nu-i suficient, n-avem infrastructură din lipsă de viziune şi prostie", a afirmat Rus.

 

Comenteaza