E oficial, Clujul nu mai contează în PSD

Unele partide lasă ipocrizia deoparte şi îşi aleg echipa de conducere la pachet cu preşedintele, cum au procedat, spre exemplu, liberalii în epoca Antonescu. Altele, precum PDL sau vechiul PNL în vremuri recente, sau PSD astăzi, preferă să mimeze democraţia de ochii lumii şi susţin că îşi aleg ocupanţii funcţiilor de conducere în mod democratic şi uninominal, apogeul ipocriziei fiind atins tot de social-democraţi cu parodia de scrutin general prin care şi-au uns în funcţia de preşedinte noul tătuc. De ce spuneam că democraţia este doar mimată la alegerea echipelor de conducere? Pentru că, odată stabilit şeful cel mare, acesta distribuie votanţilor lista cu preşedintele executiv, prim-vicepreşedinţii, vicepreşedinţii, secretarul general sau te miri ce alte funcţii mai inventează politicienii mioritici, pe care şi-i doreşte în echipă, iar oastea, disciplinată întotdeauna, votează doar candidaţii serviţi pe fiţuică. Candidaţii neaflaţi în graţiile noului şef, precum Constantin Niţă, care s-a trezit să-l contracandideze pe favoritul lui Dragnea, Valeriu Zgonea, pentru a doua funcţie în partid, neavând nici o şansă să adune mai mult de câteva voturi rătăcite din greşeală sau de la puţinii disidenţi interni.

Într-o asemenea situaţie era să se afle şi Aurelia Cristea, singurul clujean care intenţionase, la un moment dat, să candideze pentru o funcţie în noua structură de conducere a partidului. Potrivit normelor impuse de familia politică europeană, PSD a fost obligat să acorde patru funcţii de vicepreşedinte femeilor, propunerile urmând a fi făcute de către organizaţia de femei a social-democraţilor. Iniţial, printre cele patru nume propuse apărea şi cel al Aureliei Cristea, care a şi recunoscut pentru ZIUA de CLUJ că a primit o asemenea propunere din partea organizaţiei de femei a partidului. Drept urmare, ea a şi apărut pe o primă listă cu vicepreşedinţii agreaţi de Dragnea. Numai că, între timp, a avut loc simulacrul pueril de alegeri, la care clujenii s-au prezentat într-o proporţie cu mult sub pretenţiile noului ţar roşu. Mai mult chiar organizaţia PSD Cluj-Napoca, al cărei lider este chiar Cristea, abia a reuşit să scoată la vot puţin peste jumătate din membri. Drept urmare, din noul draft de listă apărut pe piaţă numele fostului ministru clujean dispăruse.

Conştientă că o candidatură din exteriorul listei preşedintelui ar fi nu doar o pierdere de vreme, dar mai ales una de imagine urmare a unei înfrângeri ruşinoase iminente, care ar putea cântări extrem de greu pentru un viitor candidat la primărie (cum ai mai putea cere votul clujenilor când nu l-ai primit nici pe al propriilor colegi de partid?), Cristea a renunţat să-şi mai depună candidatura pentru vreo funcţie aleasă la congres. În acest fel, odată cu retragerea în bârlog a lui Ioan Rus, Clujul nu va mai avea niciun reprezentant în Biroul Permanent Naţional (BPN), structura care conduce efectiv partidul. Sigur, liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan, va obiecta spunând că el va face parte din Comitetul Executiv Naţional, care e un for cu putere de decizie superioară BPN. Aşa e, numai că acolo el va fi unul dintre cei 42 de lideri de organizaţii judeţene, membrii din oficiu ai acestei structuri de conducere, alături de membrii BPN, de miniştrii partidului, de membrii Birourilor celor două Camere ale Parlamentului şi de şefii de comisii parlamentare. Adică, Clujul va avea şi el un vot acolo din mulţime. Tot aşa s-ar putea lăuda oricare membru al delegaţiei clujene la congres că face parte din structura supremă de conducere a partidului, deşi ar reprezenta doar un vot din câteva mii.