Educaţia, câştigată “la puncte”

La a treia înfăţişare, “arbitrii” Curţii Constituţionale au dat liber legii, în forma asumată de guvern, cu un “scor” de 7-2. Aseară, preşedintele Băsescu a promulgat legea.

După un prim verdict favorabil opoziţiei şi un al doilea în sprijinul guvernului, la cea de a treia sesizare (dublă, de această dată) Curtea Constituţională (CCR) a dat verdictul final: atât conţinutul Legii educaţiei, cât şi procedura prin care a fost adoptată (angajarea răspunderii guvernului) sunt constituţionale şi legea poate fi promulgată. Puterea se bucură, în vreme ce opoziţia spune că judecătorii CCR au votat politic.

În viziunea deputatului PDL Petru Călian, decizia CCR reprezintă o bilă albă acordată Guvernului Boc. “Decizia CCR trebuie aplicată şi mai puţin comentată. Oricum, această rezoluţie dovedeşte încă o dată că guvernul şi-a făcut treaba, iar în privinţa prevederilor legii, odată ce au fost declarate constituţionale, nu mai avem ce comenta”, a spus Călian. În schimb, deputatul PSD Cornel Itu acuză politizarea CCR. “Mi se pare că e o decizie politică a CCR, instituţie care ar trebui să fie apolitică. Din păcate, această decizie politică va influenţa în mod negativ întreg învăţământul românesc”, a comentat Itu.

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), Andrei Marga, spune că Legea educaţiei are prevederi care par decupate din programul de guvernare al naziştilor. “În învăţământul de astăzi, să ne uităm bine în legile din alte ţări, competenţele sunt complementate de abilităţi de bază şi mai ales de educaţia pentru valori. Aşa cum sunt înţelese în lege aceste lucruri, ele ne duc încet-încet, pe nesimţite, spre o viziune provincial-tehnocratică, ce se aseamănă în multe privinţe cu punctul 20 din programul nazist de guvernare din 1934. Oamenii ăştia nu citesc aceste lucruri, însă ei nu realizează că se pot apropia, chiar şi involuntar, de puncte de vedere compromise istoriceşte”, a acuzat Marga. El a mai menţionat că este o lege făcută împotriva profesorilor. “Este o lege prin care se vrea politizarea învăţământului. România va avea tot felul de profesori dependenţi, de directoraşi numiţi politic în şcoli şi licee. Această lege e făcută împotriva profesorilor, şi nu cu profesorii”, a adăugat rectorul UBB.

Amintim că la finele anului trecut opoziţia a tras ultimele “cartuşe” disponibile, atacând legea la CCR pe două fronturi. Pe de o parte, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a contestat procedura de adoptare, în vreme ce parlamentarii opoziţiei au contestat constituţionalitatea unor prevederi considerate discriminatorii privind învăţământul în limba minorităţilor, dar şi a altora considerate ca încălcând autonomia universitară. Cu şapte voturi “pentru” şi două “împotrivă”, CCR a respins toate contestările şi a deschis drumul legii spre promulgare, lucru ce s-a şi întâmplat, aseară legea primind semnătura preşedintelui Băsescu.

Totuşi, aceasta ar putea fi amendată prin intermediul proiectului aflat încă în dezbaterea comisiei senatoriale, care, potrivit preşedintelui acesteia, democrat-liberalul Mihail Hărdău, va întocmi propriul raport pe care îl va înainta spre dezbatere plenului Senatului. Amintim că printre cele mai contestate prevederi ale noii legi figurează predarea istoriei şi geografiei în limba minorităţilor, precum şi discriminarea pozitivă a etnicilor minoritari, cărora li se permite să-şi păstreze şcolile indiferent de numărul de elevi. Multe voci, cea mai autorizată aparţinând rectorului UBB, Andrei Marga, au contestat încălcarea gravă a autonomiei universitare şi politizarea învăţământului superior prin implicarea exagerată a ministrului de resort în numirea în funcţie a rectorilor.

Liderii sindicali din învăţământul clujean critică textul noii legi. “Mă aşteptam ca legea să se declare constituţională pentru că nu s-a ţinut cont de toate amendamentele trimise de noi. Am trimis peste 1.100 de amendamente care nu au fost luate în seamă. Mă aşteptam la această decizie pentru că ştiam care este conjunctura politică la acest moment. Prin trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu se vor pierde peste 2.200 de posturi anual. De asemenea, trecând la secţia maghiară predarea geografiei şi istoriei se vor lua orele de la profesorii români” susţine Lucia Cojocaru, lider al Sindicatului Liber din Învăţământul Preuniversitar Clujean. Legea nu se bucură de susţinere nici în mediul universitar. “Nu mă miră decizia, din moment ce Curtea Constituţională nu mai are independenţă. Nu mă mai miră rezultatul votului. E o lege care nu respectă nişte principii şi care nu va funcţiona. E o lege care a fost dată spre promulgare şi care a ajuns în Parlament cu greşeli gramaticale. Şi mai spunem că vrem să facem educaţie!” a declarat Marian Borzan, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicale Alma Mater şi preşedinte al Sindicatului de la Universitatea Tehnică.