Educaţia - la Curte, salariile - la moţiune

Cu ajutorul parlamentarilor PNL, Roberta Anastase a “adoptat” Legea educaţiei. Boc îşi mai riscă o dată scaunul şi îşi asumă Legea salarizării. Social-democraţii au părăsit sala şi au refuzat să dezbată Legea educaţiei. Liberalii şi-au retras semnăturile de pe moţiunea de cenzură, iar preşedintele de şedinţă, Roberta Anastase, a declarat legea adoptată. Opoziţia anunţă un nou atac la Curtea Constituţională (CC), dar şi o moţiune de cenzură contra Legii salarizării.

Viceliderul grupului PSD din Senat, Alexandru Cordoş, pune ieşirea parlamentarilor social-democraţi din sală pe seama refuzului de a gira un act neconstituţional. “Noi nu mai puteam participa la persistarea în greşeală şi la continuarea unei proceduri neconstituţionale, pe care, fireşte, o vom ataca din nou la Curte”, a explicat Cordoş. El contestă şi proiectul Legii salarizării pe care vrea să-şi angajeze răspunderea Guvernul Boc IV. “Şi aici am fost puşi în faţa faptului împlinit. Coaliţia monstruoasă nu doreşte dezbatere, ci impune tăieri de salarii şi pensii. Practic, sunt măsuri similare celor de la asumarea pe tăierea cu 25% şi cred că în acest moment, la presiunea alegătorilor, mai mulţi parlamentari ai puterii vor vota moţiunea de cenzură”, a afirmat Cordoş. El susţine decizia liberalilor de a-şi retrage semnăturile de pe moţiune privind Legea educaţiei.

Senatorul Marius Nicoară spune că renunţarea la moţiunea de cenzură pe Legea educaţiei a fost urmarea logică a deciziei CC. “Am considerat că, de vreme ce CC a declarat neconstituţională procedura angajării răspunderii, moţiunea de cenzură şi-a pierdut sensul. Faptul că Roberta Anastase a declarat legea adoptată nu e altceva decât un nou abuz din partea ei, iar din partea Guvernului condus de Boc, un clujean, un ardelean, un moţ, e un act de trădare naţională. E o lege antinaţională, o lege ruşinoasă pentru naţia română”, a declarat Nicoară. Cât priveşte moţiunea de cenzură pe Legea salarizării, Nicoară mizează pe “defectări” în rândul parlamentarilor UDMR. “Şansele moţiunii depind foarte mult de UDMR, de modul în care vor înţelege că această lege va aduce atingere inclusiv angajaţilor maghiari. Sper să conştientizeze că şi ei au fost aleşi uninominal”, a afirmat Nicoară.

Deputatul UDMR Mate Andras Levente consideră că Legea educaţiei poate merge la promulgare fără ca asta să însemne o încălcare a Constituţiei. “Este adevărat, CC a spus că angajarea răspunderii e neconstituţională, dar a existat şi o a doua hotărâre care spune că procedura dezbaterii moţiunii de cenzură nu poate fi oprită. Or, dacă s-a retras moţiunea, înseamnă că nu există o moţiune împotriva acestei legi şi ea poate merge la promulgare”, a opinat Mate. El afirmă că o eventuală respingere a legii la Curte n-ar fi motiv de ieşire de la guvernare pentru UDMR. “Pe CC nu te poţi supăra, iei deciziile aşa cum sunt şi le respecţi. În acel caz am căuta altă soluţie şi abia dacă nu vom găsi această soluţie, am ieşi de la guvernare”, a spus Mate. Deşi liderii Uniunii au afirmat că nu vor accepta noi măsuri de austeritate, Mate spune că nu se va opune Legii salarizării, deşi păstrează tăierea salariilor şi afectează negativ pensiile prin intermediul CAS-ului. “Cred că aceste măsuri trebuiau luate, pentru că altfel nu puteam aproba bugetul şi nu puteam plăti pensiile. Nu-s de acord cu aceste măsuri, dar nu pot vota moţiunea. Mai bine primeşti o pensie mai mică decât deloc”, explică Mate.

Deputatul PDL Mircia Giurgiu nu exclude posibilitatea de a vota a doua oară pentru demiterea cabinetului Boc IV, apreciind că proiectul Legii salarizării păstrează tăierile salariale şi, în plus, reduce pensiile prin CAS. “Voi avea o discuţie cu sindicatele şi abia după aceea voi decide cum voi vota”, a spus Giurgiu. La rândul său, preşedintele Comisiei de învăţământ a Senatului, democrat-liberalul Mihail Hărdău, spune că nu va abandona proiectul aflat în dezbaterea camerei superioare. “Sunt două lucruri diferite. Legea pe care şi-a angajat răspunderea guvernul îşi va urma traseul procedural, cu contestare, dacă va fi, dacă nu, sau după aceea, dacă o va permite CC, va deveni lege, dacă o va promulga preşedintele. Indiferent, însă, de ce se va întâmpla cu acest proiect, noi, la comisie, avem 30 de zile, începând de săptămâna trecută, să depunem un raport pe proiectul nostru de lege. În februarie vom depune raportul şi vom discuta în plenul Senatului”, a afirmat Hărdău.