Exclusiv Video Emil Boc, despre retragerea ALDE de la guvernare: "Am mai văzut un asemenea scenariu, l-am pățit chiar eu acum 10 ani"
- Scris de Ziua de Cluj
- 27 Aug 2019, 12:09
- Politica
- Ascultă știrea
Primarul Clujului a comparat, în direct la "ZIUA LIVE", ruperea coaliției de guvernare PSD-ALDE cu o situație asemănătoare, petrecută în urmă cu 10 ani, când PSD ieșea de la guvernare, lăsând Guvernul Boc în minoritate.
Pe 13 octombrie 2009, parlamentarii PNL, UDMR și PSD, depuneau o moțiune de cenzură împotriva guvernului Boc 2, după ieșirea social-democraților de la guvernare. Intitulată „11 împotriva României”, moțiunea a primit 254 voturi „pentru” și 176 de voturi „împotrivă” şi a dus la demiterea guvernului condus de actualul primar al Clujului în pragul alegerilor prezidenţiale.
"Am mai văzut un asemenea scenariu; l-am pățit chiar eu, acum 10 ani. Pe 1 octombrie, PSD s-a retras de la guvernare și a lăsat un guvern minoritar pe care l-am condus în continuare. După 13 zile a fost moțiunea de cenzură, care a trecut, și în urma moțiunii am rămas ca guvern minoritar, nemaifiind posibil să se formeze guvern până la alegerile prezidențiale, care au fost în decembrie 2009", a declarat Emil Boc.
În urma căderii guvernului Boc 2, în prag de campanie electorală pentru prezidențiale, președintele Traian Băsescu i-a propus drept premieri pe Lucian Croitoru (respins de Parlament) și pe Liviu Negoiță (procedura de învestire fiind înghețată în Parlament până la alegeri). După scrutinul prezidențial și câștigarea alegerilor de către Traian Băsescu, a fost propus ca premier Emil Boc, iar validarea acestuia s-a produs în 23 decembrie 2009.
"După alegeri am fost reconfirmat ca premier. PSD pățește acum ce a făcut el în 2009. Atunci a ieșit de la guvernare în speranța că își va maximiza șansele să câștige alegerile prezidențiale; același scenariu se repetă acum cu alți actori. PSD rămâne singur la guvernare, îl părăsesc aliații, în vederea maximizării șanselor pentru următoarele alegeri", a arătat fostul premier.
Emil Boc spune că o moțiune de cenzură are șanse foarte mari să treacă, însă partidele politice ar putea întâmpina greutăți în formarea unui nou guvern.
"Dacă se va depune o moțiune de cenzură, cum a fost anunțat de către opoziție, sunt șanse mari ca acea moțiune să treacă și guvernul Dăncilă să fie demis. A fi demis nu înseamnă că pleacă imediat de la Palatul Victoria. Rămâne ca un guvern demisionar, care nu mai poate emite ordonanțe de urgență, nu mai poate propune proiecte de lege.
Este un guvern care doar administrează treburile țării. Aici este de văzut dacă se va reuși formarea unui nou guvern, de către cine și cum. Deocamdată există o majoritate care să demită guvernul, dar nu știu dacă va exista una care să formeze un nou guvern.
Interesele sunt complet divergente, USR sub nicio formă nu vrea să intre la guvernare înainte de alegeri, ALDE și Pro România tocmai au ieșit de la guvernare, nu văd să participe într-o nouă schemă de guvernare, PNL nu are majoritate singur pentru a forma un guvern", a precizat Emil Boc.
De asemenea, edilul Clujului subliniază că alegerile anticipate nu pot fi organizate nici înainte, nici în același timp cu alegerile prezidențiale, întrucât Constituția prevede că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni din mandatul unui președinte.
"Se vehiculează teza alegerilor anticipate. Din punct de vedere constituțional puteți uita, până după alegerile prezidențiale, de alegeri anticipate sau de organizare de alegeri anticipate deodată cu alegerile prezidențiale, pentru că este imposibil din punct de vedere constituțional. Nu poate fi dizolvat Parlamentul în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României", a explicat fostul premier.
Nici scenariul alegerilor anticipate deodată cu alegerile locale din 2020 nu este plauzibil, mai spune Boc. „Îți trebuie doi premieri kamikaze, care să își asume rolul de "iepuraș", care să meargă la Parlament deliberat să pice, să ceară formarea Guvernului, să fie respins.
Doar după respingerea a două încercări de reformare a Guvernului, în timp de 60 de zile, președintele poate lua decizia de dizolvare a Parlamentului. Dar parlamentarii ar trebui să voteze să-și scurteze mandatul; or, eu nu prea am văzut așa ceva”.
