Eurodeputatul Daniel Buda: România, pe ultimul loc în UE la alocațiile destinate familiei și copiilor

Europarlamentarul clujean Daniel Buda informează că a purtat discuţii cu Comisia Europeană (CE) despre posibilitatea creşterii alocațiilor pentru copii și familii din România.

"Bugetul redus destinat alocațiilor pentru copii și familii din România duce la o discrepanţă semnificativă între ţara noastră şi alte state ale Uniunii Europene (UE). România se clasează pe ultimul loc la nivelul UE în ceea ce privește sumele pe cap de locuitor pentru alocații destinate familiei și copiilor. Conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică, alocația aferentă familiei se ridică la doar 91 de euro.

Media europeană a cheltuielilor pentru alocațiile destinate familiei și copiilor este de 651 de euro pe cap de locuitor. Astfel, alocația din România este de șapte ori mai mică decât media europeană. Alocațiile destinate familiei și copiilor reprezintă un instrument financiar important pentru aceștia, având în vedere costurile asociate cu întreținerea și creșterea copiilor", a afirmat Daniel Buda, preşedintele PNL Cluj şi membru al PPE.

Acesta spune că a solicitat CE, în baza procedurilor parlamentare de care dispune, să-i comunice care sunt instrumentele avute la îndemână de instituţie cu privire la o potențială creștere a cuantumului alocației în vederea unei mai bune susțineri financiare a familiilor și a copiilor din România.

Eurodeputatul clujean a purtat o corespondenţă pe această temă cu comisarul european Marianne Thyssen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, aceasta susţinând ideea unei reforme cuprinzătoare care să abordeze problema sărăciei în rândul familiilor și a copiilor din ţara noastră.

"Comisia sprijină eforturile naționale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale cu orientări de politică și resurse financiare. În contextul semestrului european, cadrul de coordonare al UE pentru guvernanța economică.

CE monitorizează îndeaproape evoluțiile României pe plan social și a emis recomandări de politică în vederea unor reforme cuprinzătoare care să abordeze problema sărăciei în rândul familiilor și a copiilor. Printre acestea se numără recomandări privind introducerea unui venit minim de inserție, ameliorarea sistemului național de sănătate, precum și educația și îngrijirea copiilor mici, în special pentru rromi.

Se preconizează că sfera redusă de acoperire a prestațiilor acordate în funcție de venituri, în special, se va îmbunătăți odată cu introducerea venitului minim de incluziune socială Adoptată în 2016, legea privind venitul minim de incluziune, care urmează să intre în vigoare la 1 aprilie 2018, consolidează trei programe bazate pe evaluarea veniturilor.

Legea prevede un buget aproape dublu față de cel actual, sporind astfel adecvarea și sfera de acoperire a prestațiilor; obiectivul urmărit este acela de a scoate aproximativ 10 % din populație din situația de sărăcie extremă.

Au fost inițiate măsuri susținute cu fonduri naționale și din partea UE, dar mai sunt multe de făcut în ceea ce privește implementarea. Printre măsurile recente se numără intervenții integrate, programul-pilot „Masă caldă pentru elevi" (ce urmează să fie lansat în 50 de școli), îmbunătățirea rambursării costurilor cu naveta și acordarea de tichete sociale pentru a-i încuraja pe copiii săraci să urmeze învățământul preșcolar.

Măsurile finanțate de UE vizând combaterea abandonului școlar timpuriu și ameliorarea calității personalului didactic, în special în școlile defavorizate, urmează să fie finanțate în cadrul Programului operațional „Capital uman" cu o alocație de aproximativ 500 de euro", a scris comisarul european, în răspunsul dat europarlamentarului PNL.