Europarlamentarul clujean Vasile Dîncu, ales vicepreședinte al unei comisii speciale din PE

Liderul PSD Cluj, europarlamentarul Vasile Dîncu a fost ales vicepreședinte a Comisiei speciale Scutul European pentru Democrație (EUDS) din Parlamentului European.

Comisia din a cărei conducere face parte social democratul clujean Vasile Dîncu are ca scop protejarea democrației europene.

De asemenea, președinte al EDUS a fost aleasă Nathalie Loiseau (din partea grupului Renew, Franța), iar vicepreședinți au fost aleși: Csaba Molnár (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților - S&D, Ungaria), Sandra Kalniete (grupul Partidului Popular European - PPE, Letonia), Stefano Cavadegna (grupul Conservatorilor și Reformiștilor EuropenI - ECR, Italia) și Vasile Dîncu (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților - S&D, România).

Dîncu atrage atenția că Uniunea Europeană are nevoie să își consolideze mecanismele de apărare a democrației.

„Democrația europeană se confruntă cu amenințări tot mai mari generate de populism, dezinformare și influențe externe, în special din partea Rusiei. Regresul democratic este o realitate în mai multe state membre, iar deficitul de legitimitate al instituțiilor europene alimentează mișcările populiste și eurosceptice.

În acest context, este imperativ ca UE să-și consolideze mecanismele de apărare a democrației și statului de drept. Războiul hibrid, care include propaganda, presiunile economice și atacurile cibernetice, subminează unitatea europeană și slăbește încrederea cetățenilor în instituții. De asemenea, utilizarea tehnologiilor avansate, precum inteligența artificială și deep fakes, pe fondul unei insuficiente alfabetizări digitale a cetățenilor, crește riscul de manipulare a opiniei publice.

Reacția Uniunii Europene de până acum a beneficiat de eficiență limitată si instrumente fără mare capacitate. UE dispune de un set limitat de instrumente pentru a combate reculul democratic, iar utilizarea acestora a fost, adesea, ezitantă din cauza lipsei de voință politică și a complexității procedurilor. Aplicarea sancțiunilor materiale, cum ar fi cele prevăzute de Articolul 7, este dificilă și, adesea, ineficientă în fața încălcărilor severe ale democrației.

Din perspectiva mecanismelor judiciare, vedem că procedurile de încălcare a dreptului comunitar aduse de Comisia Europeană la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și litigiile private în instanțele naționale pot fi instrumente utile, deși nu suficiente singure, pentru a combate amenințările asupra democrației. Condiționarea accesului la fondurile UE de performanța în materie de democrație și stat de drept poate fi o măsură legitimă și necesară, însă putem observa că nu a avut rezultate spectaculoase, în ultima vreme.

(...) Misiunea comisiei noastre speciale pentru a proteja democrația este esențială deoarece avem în vedere dezvoltarea unor mecanisme inovatoare pentru o reziliență sporită în fața tuturor acestor amenințări. Este nevoie să gândim răspunsul Uniunii Europene de o manieră complexă și eficientă.

La prima discuție cu colegii mei din conducerea comisiei am stabilit că prevenirea reculului democratic în UE necesită o abordare complexă care să combine presiunea socială, mecanismele juridice și sancțiunile economice, evitând în același timp reacțiile negative interne. Este esențial ca UE să aplice aceste măsuri în mod consecvent și să dezvolte mecanisme de monitorizare și evaluare pentru a asigura păstrarea valorilor democratice”, a declarat Vasile Dîncu.