Europarlamentarul clujean, Vasile Dîncu, despre temerile momentului în Europa: „Democrația are nevoie de speranță, nu de teroare”

Vasile Dîncu enumeră mai mulți factori care duc, mai ales în ultima perioadă, la deprecierea valorilor europene ce pun în pericol democrațiile. De asemenea, Dîncu vine și cu câteva propuneri și soluții.

Printre aceste pericole se numără, în opinia lui Dîncu, tendințele de centralizare birocratică excesivă, percepția unei dominații informale exercitate de unele state mari, dar și creșterea sentimentului de oboseală democratică în rândul cetățenilor europeni, alimentat de inegalități sociale accentuate de politici economice percepute ca fiind dezechilibrate.

Social democratul clujean mai arată că pe plan extern, amenințările se manifestă sub forma unor atacuri hibride tot mai sofisticate, provenind în special din partea Federației Ruse, care recurge la campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și finanțări opace menite să submineze coeziunea socială și încrederea în instituțiile democratice.

„Acestor pericole li se adaugă presiunile ideologice și comerciale exercitate de Statele Unite, mai ales în contextul posibilității revenirii la putere a fostului președinte Trump, precum și proliferarea narativelor extremiste și conspiraționiste prin intermediul rețelelor sociale.

De asemenea, un pericol major pentru democrație, în acest moment, este utilizarea fricii ca instrument politic, strategie care subminează însăși esența democrației. Iar democrația are nevoie de speranță, nu de teroare, pentru a se consolida.

În acest context complex, am pledat pentru o schimbare de paradigmă: dincolo de măsurile coercitive sau punitive - necesare, dar insuficiente - este esențială construirea unui ecosistem de apărare a democrației format din politici care să conducă la creșterea incluziunii, a încrederii și a participării civice active. În zilele noastre și în acest context complicat, apărarea democrației nu mai poate fi concepută exclusiv în termeni de securitate sau control, ci trebuie să includă dimensiuni culturale, educaționale și sociale care să întărească reziliența cetățenilor și a instituțiilor.

Printre soluțiile pe care factorii decizionali europeni trebuie să le aibă în vedere se regăsesc: reglementarea mai fermă și coerentă a platformelor digitale, asigurarea unei transparențe totale în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, consolidarea educației civice în rândul tinerilor, protejarea activă a jurnaliștilor și a presei independente, precum și promovarea unei cooperări transfrontaliere eficace în combaterea manipulării informaționale.

O parte dintre aceste dimensiuni se vor regăsi și în raportul Comisiei speciale pentru Scutul Democrației (EUDS) care trebuie să se axeze pe propuneri concrete care să aibă ca finalitate întărirea democrației europene. Avem nevoie de o democrație mai puternică, mai dreaptă și mai aproape de cetățeni”, spune europarlamentarul clujean.