Fără şanse să-şi impună proiectul de lege, autonomiştii au obţinut, totuşi, o victorie

Prima iniţiativă legislativă a cetăţenilor din România va ajunge în parlament datorită unei legi neadaptate Constituţiei în vigoare. Iar autonomiştii vor vorbi de la tribună.

Posibilitatea iniţierii unui proiect legislativ de către cetăţeni există încă de la adoptarea primei Constituţii post-decembriste, din 1991. Şi totuşi, timp de 25 de ani, nimeni n-a profitat de această posibilitate. Aşa se face că gestul primei declanşări a acestei proceduri de legiferare le aparţine partizanilor autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Presupunând că iniţiatorii au respectat toate procedurile impuse de lege şi nu vor exista probleme de parcurs din acest punct de vedere, la actuala componenţă a legislativului, doar cineva cu o fanteziei exacerbată ar putea să-şi imagineze că un asemenea demers ar putea obţine „binecuvântarea" parlamentului. Dar şi dacă am da drumul imaginaţiei pe câmpii şi am presupune că proiectul legii autonomiei ar avea o cât de mică şansă să fie votat de parlament, legea 189/1999, care reglementează iniţiativa legislativă cetăţenească, îi pune o piedică practic imposibil de depăşit încă înainte de a ajunge la votul parlamentarilor.

Spre deosebire de un proiect legislativ iniţiat de parlament sau de guvern, iniţiativa legislativă a cetăţenilor este supusă controlului de constituţionalitate înainte de a intra în circuitul legislativ parlamentar. Intrând evident în coliziune brutală cu primul articol din Legea Fundamentală, care vorbeşte de statul unitar şi indivizibil, proiectul n-are nici cea mai mică şansă să „supravieţuiască" scanării sale de către judecătorii constituţionalişti.

Decizia de neconstituţionalitate e mai mult decât previzibilă, iar aceasta, fiind „general obligatorie" potrivit legii de funcţionare a Curţii Constituţionale (CCR), ar trebui să îngroape definitiv proiectul fără a mai obliga legislativul să-şi piardă vremea cu el. Numai că legea 189 are o prevedere destul de ciudată. „De la data primirii hotărârii Curţii Constituţionale, Camera Parlamentului sesizată cu iniţiativa legislativă începe procedura parlamentară de legiferare", spune aliniatul (5) al art.7. Cu alte cuvinte, chiar dacă verdictul CCR - care, atenţie, în acest caz nu este un aviz cu valoare consultativă - va fi de neconstituţionalitate pentru întreg proiectul, acesta va trebui să intre, totuşi, în procedura legislativă parlamentară.

Acest conflict între cele două legi este explicat de avocatul Mate Andras Levente, fost membru al comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. „Legea 189 a fost promulgată înainte de revizuirea Constituţiei din 2003. La acea vreme orice decizie a CCR putea fi înfrântă cu votul a două treimi dintre parlamentari, de aceea legea din 1999 permitea şi unui proiect declarat neconstituţional să meargă la vot în parlament, pentru că acesta putea fi adoptat cu două treimi din voturi şi devenea lege indiferent de opinia celor de la CCR.

Acum acest lucru nu mai este posibil şi normal ar fi ca, în cazul în care proiectul va fi declarat, în integralitate, neconstituţional, acesta să devină subiect închis, să nu mai aibă ce căuta în parlament. Numai că, deşi, de la promulgarea legii, s-a modificat Constituţia, aceasta n-a fost pusă în acord cu noua Lege Fundamentală. Aşa că am ajuns într-o situaţie ciudată şi nefirească.

Eu cred că soluţia va fi ca, în cazul unei decizii de neconstituţionalitate, pentru a respecta legea 189, proiectul va intra, totuşi, în circuitul parlamentar, dar cu propunere de respingere. Sigur că parlamentarilor nu le poate impune nimeni cum să voteze, aşa că ar putea să adopte proiectul chiar respins de CCR. Într-un asemenea caz, oricine va putea contesta legea din nou la CCR, care, de această dată, o va desfiinţa irevocabil", a explicat Mate.

Cu alte cuvinte, deşi, aşa cum am explicat deja, n-au absolut nicio şansă cu proiectul legii autonomiei, măcar iniţiatorii vor avea satisfacţia, garantată de o inadvertenţă legislativă, că vor da naştere unei dezbateri parlamentare pe tema autonomiei. Şi vor mai primi un bonus, garantat de aceeaşi lege 189: îşi vor putea desemna cinci reprezentanţi, care să susţină şi să promoveze proiectul de lege pe întreg parcursul său parlamentar. Practic cei cinci vor putea participa activ, luând cuvântul, atât la şedinţele comisiilor de specialitate pe la care se va perinda proiectul lor, cât şi la şedinţele de plen din cele două Camere în care se vor da voturile pe eventualele amendamente şi finale.

Reprezentanţii autonomiştilor vor vorbi de la tribunele Senatului şi Camerei Deputaţilor. Aceasta va fi marea şi singura lor victorie. Şi totul doar „mulţumită" valurilor de parlamentari care s-au perindat în ultimii 13 ani prin legislativ fără a fi capabili să pună în acord o lege din 1999 cu Constituţia din 2003.