Fostul prim-ministru Petre Roman, audiat în Dosarul Revoluţiei

Fostul prim-ministru Petre Roman, audiat în Dosarul Revoluţiei
Petre Roman a fost citat, miercuri, la instanţa supremă, pentru a fi audiat în calitate de martor, în dosarul Revoluţiei, în care se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii.

Petre Roman a ajuns la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în jurul orei 10.00 şi nu a dorit să facă declaraţii despre citarea sa în dosarul Revoluţiei, arătând că vrea mai întâi să stea de vorbă cu procurorii militari care anchetează cauza.

În dosarul Revoluţiei a fost audiat, în 20 februarie, tot în calitate de martor, europarlamentarul Laszlo Tokes, care le-a spus procurorilor că, după fuga cuplului Ceauşescu, evenimentele s-au derulat în baza unui plan dinainte lucrat şi au avut ca scop principal legitimarea noii conduceri. El a precizat că întrebările procurorilor militari s-au referit la perioada 22-30 decembrie, respectiv formarea şi acţiunile din primele zile ale Frontului Salvării Naţionale (FSN), în această perioadă înregistrându-se un număr mai mare de victime decât în timpul manifestărilor ce au dus la căderea dictaturii.

În cadrul anchetei, procurorii militar ai Parchetului instanţei supreme au audiat, în ultima perioadă, mai mulţi foşti membri ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi au cerut acte de la mai multe instituţii, care vor fi folosite în ancheta în care se fac cercetări pentru infracţiunii contra umanităţii.

Procurorii cercetează toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22 decembrie 1989 în întreaga ţară, conform dispoziţiilor din încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Dosarul "Revoluţiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.

Comenteaza