Gheorghe Funar se întoarce! Vrea din nou la Cotroceni, după 18 ani

Odată cu pierderea unui nou mandat de senator, la alegerile din 2008, Gheorghe Funar a dispărut practic din viaţa publică. Ştiri răzleţe mai provoca atunci când solicita pensie de la parlament după numai patru ani de mandat sau când se pensiona de la USAMV. Fostul primar, timp de 12 ani, al Clujului a revenit puternic în lumina reflectoarelor acum aproximativ un an, când organiza o veritabilă lovitura de palat în PRM şi îl excludea din partid pe Corneliu Vadim Tudor. Acesta din urmă şi-a recuperat partidul în instanţă, iar cel exclus a fost Funar. Clujeanul n-a abandonat, însă, şi anul acesta a organizat propriul congres al PRM, nevalidat încă de instanţă. Funar a încercat chiar să-şi impună propria listă de candidaţi la alegerile europarlamentare, dar, în cele din urmă, Biroul Electoral Central a acceptat, din partea PRM, lista lui Vadim. N-a trecut mult de la alegeri şi Vadim şi-a şi anunţat candidatura la preşedinţie din partea PRM, aşa că lui Funar nu i-a mai rămas, de această dată, decât să candideze ca independent.

„În ziua de 2 august, în municipiul Cluj-Napoca, în Inima Ardealului, filialele PRM din această provincie istorică şi din municipiul Bucureşti i-au solicitat lui Gheorghe Funar, preşedintele Partidului România Mare, să candideze la alegerile din noiembrie pentru funcţia de preşedinte al României. Domnul Dr. Gheorghe Funar a acceptat această propunere şi s-a angajat să participe la competiţia electorală, dar nu în numele PRM, ci ca candidat independent susţinut de mai multe partide politice şi organizaţii neguvernamentale. S-a ajuns la această situaţie deoarece Justiţia încă nu s-a pronunţat în legătură cu modificările la Statutul PRM şi noua conducere a partidului aleasă la Congresul Extraordinar de la Alba Iulia, din 27 iulie 2013. Dosarul respectiv se află în stare de judecată la Tribunalul Bucureşti", şi-a anunţat Funar candidatura, prin intermediul unui comunicat citat de Mediafax.

El şi-a anunţat şi draftul progamului său politic, care relevă un Funar cu obsesii şi ambiţii nealterate de anii de relativă recluziune publică. „Interzicerea vânzării pământului strămoşesc la state străine, la persoane juridice şi persoane fizice străine, până când în toate ţările din UE se legiferează vânzarea terenurilor agricole la străini, creşterea calităţii vieţii prin majorarea salariului minim pe economie la 1.500 de lei/lună, a pensiei minime şi ajutoarelor sociale la 1.000 de lei/lună şi alocaţiei de stat pentru fiecare copil la 500 lei/lună, începând cu anul 2015, Unirea României cu Republica Moldova, după modelul german, până la 1 Decembrie 2018, pe baza voinţei exprimate de către Poporul Român, reducerea cotei unice de impozitare la 10 la sută şi a TVA la 15 la sută, iar la alimentele de bază la 3 la sută, scoaterea în afara legii a UDMR şi interzicerea partidelor politice constituite pe criterii etnice", sunt obiectivele sale politice, potrivit aceleiaşi surse.

Funar a detaliat pentru ZIUA de CLUJ şi sursele financiare pe care le-a identificat pentru susţinerea propunerilor sale. „Surse sunt multe, dar cea mai importantă este crearea a numeroase locuri de muncă, pentru că, aşa cum spunea Eminescu, cea mai importantă bogăţie a unui popor este munca, nu banii. După 25 de ani de demolare programatică a economiei naţionale, a venit vremea pentru relansare economică prin reindustrializare, prin agricultură şi prin turism. Există două surse financiare principale. Prima o constituie rezerva valutară a României, care este de 32-34 de miliarde de euro, pe care, fără consultarea românilor, guvernatorul BNR a plasat-o în bănci americane pentru o dobândă sub 1%, în vreme ce România se împrumută la aceleaşi bănci la dobânzi de 10%. Cel puţin jumătate din rezerva valutară ar trebui folosită pentru creditarea investitorilor români, a celor care vor să dezvolte afaceri în România, cu o dobândă de maxim 2%, prin CEC.

O a doua sursă o reprezintă valorificarea bogăţiilor naturale ale României. Avem ţara binecuvântată de Dumnezeu cu cele mai mari bogăţii naturale ale solului şi subsolului. Acestea ar trebui valorificate prin contracte de împărţire a producţiei, cel puţin 90% rămânând poporului român, investitorii putându-se îmbogăţii cu restul de 10%, ceea ce ar duce la relansare industriei preloucrătoare a minereurilor. Aşa au ajuns norvegienii cei mai fericiţi oameni din lume, prin astfel de contracte, prin care 93% din ţiţeiul şi gazele extrase revine statului. În acest fel, în fiecare an ar intra la buget 30-40 de miliarde de euro şi s-ar crea sute de mii de locuri de muncă", a explicat Funar.

El a candidat pentru prima oară la Preşedinţie în 1992, când s-a clasat al treilea, după Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, adunând 1.299.388 de voturi (10,88%). A doua şi ultima tentativă până acum a avut loc patru ani mai târziu. În 1996, însă, rezultatul a fost mult mai modest. Funar a obţinut doar 407.828 de voturi (3.22%), clasându-se pe locul şase după Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Petre Roman, Gyorgy Frunda şi Corneliu Vadim Tudor. Ajuns la aproape 65 de ani, Funar speră că anul acesta va avea mai mult succes. „Sper să ajung în finală şi mă bazeze pe programul meu, pe măsurile pe care le-am anunţat şi despre care ceilalţi candidaţi n-au voie nici măcar să vorbească pentru că nu-i lasă stăpânii lor. Toţi au stăpâni care îi plătesc, eu sunt singurul care am ca unic stăpân românii, pe care vreau să îi văd fericiţi", a spus Funar. Sloganul său de campanie va fi „România unită, cu români fericiţi".