Ghidul candidaţilor traseişti şi cu probleme de integritate

Site-ul www.alegeriparlamentare2016.ro le permite cetăţenilor români să evalueze candidaţii în funcţie de nivelurile de risc privind integritatea, respectul faţă de statul de drept şi traseismul politic.
Pentru fiecare dintre candidaţi s-a făcut o evaluare de risc pe baza informaţiilor privind integritatea (probleme penale, incompatibilităţi, conflicte de interese sau alte fapte grave), atitudinea faţă de statul de drept (iniţiative legislative de amputare a puterii judecătoreşti sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturi împotriva cererilor parchetelor de ridicare a imunităţii parlamentarilor) şi traseismul politic.

Statistica dată publicităţii arată că 72 de candidaţi dintre cei 101 candidaţi eligibili ai ALDE sunt în cel puţin una dintre aceste situaţii: penali, incompatibili, în conflict de interese, au schimbat două sau mai multe partide, au întreprins acţiuni / declaraţii împotriva statului de drept sau alte fapte grave - 71,3%.

Procentele în cazul celorlalte partide sunt: 67,7% PMP, 52,2% PSD, 43,2% UDMR, 38,8% PNL şi 10,6% USR.

Inițiativa România a pus de asemenea la dispoziția alegătorilor o hartă a corupției la nivelul țării: numele fiecărui deputat, fiecărui senator, fiecărui președinte de consiliu județean, fiecărui primar de municipiu reședință de județ suspectat de sau implicat în comiterea de infracțiuni (în baza dosarelor penale deschise de DNA sau PICCJ).

Pe listă se află şi politicieni de la Cluj, care candidează la alegerile din 11 decembrie: Alexandru Cordoş, candidat PRU la Senat, urmărit penal pentru trafic de influență în formă continuată, respectiv Marius Nicoară, candidat PNL la Senat, urmărit penal pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului. Mate Andras Levente, UDMR, condamnat cu suspendare pentru conflict de interese, nu mai candidează. Un alt nume aflat pe listă este cel al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu.

"Îi rugăm pe români să nu mai voteze niciunul din partidele care vor continua să susțină în funcții publice fie și doar un nume din această listă", mai spun cei de la Iniţiativa România.
Iniţiativa România este o platformă civică născută în zilele revoltei care a urmat tragediei din Colectiv.