Guvernul Boc a recunoscut Ţinutul Secuiesc

Un act oficial cu putere executorie, emis în 2010, conţine denumirea teritoriului căruia Băsescu este dispus să-i acorde “statut special”.

Emil Boc şi-a pus semnătura, acum mai bine de un an, pe o Hotărâre de guvern care aprobă stema unei comune, ale cărei componente simbolice sunt legate de Ţinutul Secuiesc, aşa cum este scris explicit în textul hotărârii. Liderul PDL Cluj, Daniel Buda, califică drept "copilării" acuzaţiile opoziţiei legate de acest document oficial.

Hotărârea de guvern 402 din 21 aprilie 2010 aproba stema comunei Ilieni din judeţul Covasna, fiind semnată de Emil Boc în calitate de premier şi contrasemnată de ministrul Administraţiei şi Internelor din acea vreme, Vasile Blaga. În anexa 2 a hotărârii, care conţine descrierea şi semnificaţiile elementelor componente ale stemei, prezenţa unei borne de hotar este justificată drept o simbolizare a faptului că "localitatea se află la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei". În acelaşi document oficial se mai precizează că "soarele şi semiluna simbolizează aşezarea comunei către partea secuiască".

Viceliderul grupului PSD din Senat, Alexandru Cordoş, vede o legătură între acest document şi recentul anunţ al preşedintelui Băsescu privind disponibilitatea sa de a accepta statut special pentru judeţele Harghita şi Covasna. "Acest document arată că intenţia lui Băsescu de a ceda Ţinutul Secuiesc UDMR exista din 2010. Băsescu a bătut de atunci palma cu UDMR, ce se întâmplă acum e doar un joc de imagine, din care vor avea de pierdut românii. Mai mult, într-un document oficial al guvernului se vorbeşte de « graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei». Graniţă nu poate exista decât între două state, iar prevederea care stabileşte o graniţă interioară pregăteşte delimitarea regiunii autonome Ţinutul Secuiesc", a afirmat Cordoş. El a susţinut că un alt pas în aceeaşi direcţie ar fi fost făcut în Comisia pentru drepturile omului, care, miercuri, ar fi aprobat susţinerea examenului pentru obţinerea permisului auto, oficierea căsătoriilor şi desfăşurarea şedinţelor de consiliu judeţean în limba maternă, cu asigurarea traducerii în limba română în ultimul caz.

Pentru viceliderul grupului PNL din Camera Deputaţilor, Horea Uioreanu, documentul menţionat nu reprezintă o surpriză. "Mi se pare absolut normal ca acest guvern să dea asemenea hotărâri. Să nu uităm că discutăm de guvernul trădării naţionale, guvernul cedării continue în faţa pretenţiilor UDMR. De fapt, aceşti guvernanţi n-au nici o legătură cu România, ei au legătură doar cu propriile buzunare şi cu propria mafie", a spus Uioreanu. El a ironizat şi intenţia de a permite susţinerea examenului pentru obţinerea permisului de conducere în limba maternă. "Dacă marea problemă a României o reprezintă traducerea semnelor de circulaţie în limba maghiară, atunci le doresc spor lui Emil Boc şi lui Traian Băsescu să citească bine semnele de circulaţie în limba maghiară", a comentat Uioreanu.

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, şeful PDL Cluj Daniel Buda, îl alege însă drept ţintă a ironiilor pe senatorul PSD. "Astfel de reproşuri privind prezenţa Ţinutului Secuiesc într-un document, fie el şi al guvernului, sunt copilării. Avem Ţara Haţegului, Ţara Oaşului, Ţara Făgăraşului, avem o mulţime de «ţări» în ţară. Astea sunt simple denumiri regionale, care nu afectează cu nimic drepturile cetăţenilor. Îl credeam pe domnul Cordoş un om serios, cu aplecare spre lucruri cu adevărat importante", a declarat Buda. În aceeaşi notă, el a comentat şi acuzaţiile privind dreptul folosirii limbii materne. "Îi recomand domnului Cordoş să studieze puţin Legea administraţiei publice locale, celebra Lege 215, dacă tot aud că vrea să candideze la ceva funcţii în administraţia locală. Dacă va citi acea lege, va vedea că şi astăzi există această posibilitate, a oficierii căsătoriilor în limba maternă, a desfăşurării şedinţelor de consiliu în limba maternă acolo unde etnia respectivă depăşeşte 20%. Practic, vorbim de o simplă preluare din Legea 215 în Legea minorităţilor", a explicat Buda.

La rândul său, preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, susţine că dreptul folosirii limbii materne în administraţie este o normă europeană. "Cred că e ceva normal să putem folosi limba maternă în situaţiile enumerate şi nu numai. Aşa se întâmplă în toată Uniunea Europeană. Îl asigur pe Sandu Cordoş că aş fi primul care aş veni lângă el şi i-aş spune: «hai să luptăm împreună, pentru ca aceleaşi drepturi să le aibă şi românii din Ucraina, din Serbia, din Bulgaria sau din Ungaria!»", a afirmat Mate. El a precizat că Uniunea nu va accepta oferta "8+2" a preşedintelui şi a sugerat renunţarea la proiectul reorganizării teritoriale. "Ca preşedinte al UDMR Cluj nu pot accepta oferta preşedintelui Băsescu, pentru că, pentru mine, Bihorul, Satu-Mare sau Clujul sunt la fel de importante ca Harghita şi Covasna. Consider că, pentru accesarea de fonduri europene, putem rămâne mai bine în actuala structură decât să facem o reformă inutilă. E suficient să procedăm la preluarea unor atribuţii ale ministerelor de către consiliile locale", a spus Mate.