Guvernul vrea primari mai tari şi mai protejaţi

Şeful organizaţiei municipale a PSD contestă modificările pe care guvernul încearcă să le aducă Legii administraţiei publice locale. Jorj este singur în această bătălie, nefiind susţinut nici măcar de partenerii săi din USL.

Printre prevederile contestate de Jorj figurează conferirea edililor a dreptului la vot şi a dreptului de a conduce şedinţele de consiliu local (CL). În opinia fostului secretar al primăriei clujene, o asemenea măsură ar încălca separaţia puterilor în stat, atâta vreme cât primarii, consideraţi şefii executivului primăriei, ar obţine şi puteri legislative. În opinia sa, în acest fel primarii şi-ar subordona consiliile locale.

"Reflexul totalitar provine tocmai din exemplul rolului de preşedinte jucător practicat de Traian Băsescu", a afirmat Jorj. În viziunea sa, "dictatura" primarilor va fi întărită şi de protecţia suplimentară pe care o vor primi în faţa justiţiei. Potrivit proiectului guvernului, primarii, dar şi preşedinţii consiliilor judeţene vor participa la procesele intentate instituţiilor pe care le conduc, în calitate de reprezentaţi legali ai acestor instituţii, şi nu în nume propriu. "Vor să scape de răspunderea juridică personală primarii şi preşedinţii de consilii judeţene pentru prejudiciile create. Primarii vor deveni un fel de Dumnezei ai consiliilor locale", a precizat Jorj. Amintim că el figurează printre cei trei candidaţi dintre care PSD va alege omul pe care îl va propune USL drept candidat la primăria clujeană la alegerile de anul viitor.

Primarul PDL de Turda, Tudor Ştefănie, apără modificările propuse de guvern. El nu se consideră parte a executivului primăriei turdene. "Cum să fie primarul executiv, câtă vreme e ales? Executiv e cel angajat. Primarul e demnitar, ca şi parlamentarul", susţine Ştefănie. El apreciază drept nefiresc statutul de invitat pe care îl are primarul la şedinţele CL. "Peste 98% din hotărâri sunt iniţiate de primar şi el are doar statut de invitat. Mi se pare corect ca, în aceste condiţii, să conducă şedinţele. E o anomalie să-i ofere cineva cuvântul ca să-şi susţină proiectele. Ca să nu mai spun că inclusiv proiectele consilierilor sunt avizate în prealabil de compartimente ale executivului primăriei, aflate în subordinea primarului", a afirmat Ştefănie.
El consideră normală şi protejarea primarilor de răspundere penală personală. "De exemplu, dacă am de eliberat o autorizaţie de construcţie, aceasta e avizată, în prealabil, de şefii de la tehnic, de la economic, de secretar, care dă avizul juridic. Primarul nu poate citi dosare întregi şi poate nici nu se pricepe, nu e obligatoriu să fie de meserie, nu e atoatecunoscător. Nu e o degrevare de răspundere a primarului, ci e o răspundere colectivă, solidară, a tuturor semnatarilor autorizaţiei respective", a explicat Ştefănie.

Opinia sa e împărtăşită şi de şeful judeţului, Alin Tişe. "Primarul sau preşedintele de consiliu judeţean e derobat de răspundere personală doar pentru hotărârile de consiliu şi actele emise de instituţie, dar răspunde penal pentru faptele sale. Dacă emit o autorizaţie pe care au semnat-o înaintea mea alţi patru specialişti ai instituţiei, eu semnez bazându-mă pe expertiza lor şi nu răspund personal, fiecare răspunde pentru partea sa de semnătură. Dar, dacă iau bani ca să emit o autorizaţie, atunci, da, răspund penal personal", a explicat Tişe.

Preşedintele UDMR Cluj, viceprimarul Laszlo Attila, pune dreptul la vot al primarilor pe seama paralelismului cu prerogativele preşedinţilor CJ. "Pe undeva are dreptate Mircea, iniţial şi eu ziceam ca el, că trebuie respectată separaţia puterilor în stat, dar ce facem cu preşedinţii CJ, care funcţionează în acelaşi fel? Acolo nu-l deranjează pe Mircea Jorj? În coaliţie discuţiile au durat săptămâni pe acest subiect. Mi-e greu să spun că e albă sau e neagră, dar se vrea o simetrie şi în privinţa alegerii, urmând ca şi primarii să fie aleşi într-un singur tur. Atunci se doreşte a li se atribui şi prerogative egale", a explicat Laszlo.

El susţine şi protecţia în faţa justiţiei. "E o discuţie permanentă şi sunt foarte multe exemple pe care el, care a fost secretar al primăriei, le cunoaşte mai bine decât mine. Eu sunt în aceeaşi situaţie. Ca membru al comisiei de fond funciar, merg în instanţă pentru o decizie din 2003. Atunci erau alţii în comisie şi acum dăm cu subsemnatul membrii ajunşi în comisie în 2008. Pe de altă parte, vin tot felul de plângeri penale şi amenzi penale în numele primarului, pentru greşeli ale unor subordonaţi. Nu e în regulă", a afirmat Laszlo.

Fost preşedinte al CJ şi posibil rival al lui Jorj în cursa pentru nominalizarea drept candidat la primărie din partea USL, preşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară, nu îmbrăţişează nici el opiniile social-democratului. "Nu cred că a acorda drept de vot primarului ar însemna neapărat încălcarea separaţiei puterilor în stat. Există ambele variante în practica europeană", a spus Nicoară. La rândul său, apreciază că cele două funcţii de lideri ai administraţiei publice locale merită, în anumite condiţii, o protecţie în faţa justiţiei. "E discutabilă asta cu răspunderea personală în justiţie. Dacă ai făcut un abuz, răspunzi personal, dar, dacă ai trecut un act prin toate procedurile legale, l-ai trecut prin comisiile de specialitate, l-ai trecut prin consiliu, nu mai răspunzi personal, e răspunderea instituţiei", a apreciat Nicoară. Primarul Sorin Apostu şi preşedintele Asociaţiei Primarilor de Municipii şi Oraşe, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, n-au putut fi contactaţi.