Hărdău cere reintroducerea examenelor de admitere

Fostul ministru al Educaţiei spune că nivelul absolvenţilor de liceu e chiar mai slab decât o arată rezultatele la bacalaureat, pentru că măsurile anti-copiat nu s-au aplicat peste tot.

Şeful Comisiei de învăţământ a Senatului, fostul ministru de resort, Mihail Hărdău (foto), apreciază că bacalaureatul cu cele mai slabe rezultate din istorie nu arată, încă, nivelul real la care se află absolvenţii de liceu, pentru că au existat locuri în care încă s-a putut copia. El opinează că învăţământul românesc nu se poate „vindeca" decât prin reintroducerea examenelor de admitere la toate treptele de învăţământ.

„Nivelul real de pregătire al elevilor e chiar mai prost decât o arată rezultatele de la bacalaureat. Aceste rezultate nu oglindesc în totalitate realitatea, pentru că nu au fost asigurate condiţii egale de securitate anti-fraudă în toate locurile în care s-a susţinut acest examen. A fost un start greşit pentru că n-au avut toate şcolile camere de supraveghere, dar s-a ridicat un văl, care oricum era transparent", a apreciat Hărdău. El s-a declarat îngrijorat de intenţia anunţată de ministrul Educaţiei de a renunţa la camerele video la sesiunea din toamnă. „Nu sunt în cele mai bune relaţii cu ministrul Funeriu, dar îl susţin în ceea ce a făcut la bacalaureat, pentru că e pe felul meu de a fi. Şi eu sunt extrem de exigent la examene. Ministerul trebuie susţinut să continue, pentru că există riscul să apară concesii şi să se coboare ştacheta exigenţei în toamnă, să se dea o şansă şi celor slab pregătiţi. Vor fi presiuni mari în acest sens, dar ar fi neplăcut să se renunţe la acest sistem de supraveghere şi la nivelul de evaluare. Ar fi şi inechitabil să se judece cu unităţi de măsură diferite în vară şi în toamnă, pentru că diplomele au aceeaşi valoare", a spus Hărdău.

În opinia fostului ministru, vina principală aparţine sistemului şi crede că sunt necesari doi paşi... înapoi: reintroducerea şcolilor profesionale şi a concursurilor de admitere în treapta I, treapta a II-a şi la facultate. „Vinovate de rezultatele tot mai proaste sunt supranotarea, generată de admiterea pe bază de dosar, absenteismul şi promovarea forţată. Din păcate, în procesul susţinerii mediocrităţii în educaţie s-au înscris şi sindicatele din învăţământ şi o parte dintre părinţi şi o mare parte din opoziţia politică. Profesorii îi trec pe toţi clasa pentru că sunt evaluaţi după câţi repetenţi au, iar la bacalaureat îi lasă să copieze, ca să aibă liceul procent mare de promovabilitate, că ajută la prestigiu. S-au desfiinţat şcolile profesionale, le-au spus şcoli de arte şi meserii şi au inventat «ruta progresivă», un sistem înfiinţat doar pentru a asigura catedre profesorilor, pentru că, în fapt, acei elevi nu au capacitatea intelectuală necesară absolvirii unui liceu. Acesta e un furt pe faţă de la stat, care finanţează asemenea şcoli cu eficienţă zero. E vremea să ieşim din ipocrizie şi din duplicitate. La noi evaluarea se face la ieşire, când verificarea competenţelor ar trebui să se facă la intrare. Trebuie reintroduse concursurile de intrare în toate şcolile şi în toate treptele de învăţământ", a spus Hărdău.

Afirmaţiile senatorului PDL sunt susţinute de colega sa de partid, inspectorul şcolar general Anca Hodorogea, care a spus că, la nivelul judeţului Cluj, s-au înscris 2.238 de absolvenţi ai «rutei progresive», dintre care doar 2.164 s-au prezentat la examen, dintre aceştia, nu mai puţin de 1.535 (71%) fiind respinşi. Hărdău a spus că, datorită nivelului extrem de redus de pregătire al studenţilor ajunşi în facultăţi prin concurs de dosare, universităţile sunt nevoite să facă cu aceştia o veritabilă „a doua alfabetizare". În opinia sa, şi învăţământul superior suferă de aceleaşi tare. „E timpul să se recalibreze şi învăţământul superior. Facultăţile au ajuns să lucreze ca nişte aspiratoare. Bun, ne-bun, orice student se consideră că aduce valoare cadrelor didactice. Eu nu am nici un complex profesional dacă pic mulţi studenţi, la mine trec numai cei care ştiu. Susţin finanţarea per capita, care a produs o veritabilă revoluţie în învăţământul superior, dar, la mentalitatea noastră mioritică, iată că produce şi efecte perverse", a spus Hărdău. El are şi o explicaţie pentru faptul că, în timpul ministeriatului său, nu a realizat niciuna dintre reformele pe care le cere acum: „Am fost singur împotriva tuturor".

Rectorul UMF vrea studenţi mai puţini, dar de calitate

Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF), Constantin Ciuce, se declară adeptul examenelor de admitere în locul concursurilor de dosare. „Nu am competenţa să mă pronunţ în privinţa examenelor de treaptă, dar într-adevăr este necesară o selecţie a oamenilor care ajung în universităţi, care trebuie să fie în stare să facă faţă întregului ciclu şi apoi în meserie. În paralel trebuie găsită o alternativă şi pentru cei care nu pot intra la facultate, gen şcoli profesionale, pentru că, oricât am fi noi de frumoşi şi de deştepţi, ca popor, e imposibil ca toată lumea să poată face o facultate. Or, atâta vreme cât diplomele au ajuns să fie simple foi de hârtie, n-avem nici o şansă să evoluăm. Atâta vreme cât evaluarea va fi una corectă, sunt adeptul admiterii prin examen nu pe bază de dosar. La noi, la UMF, pe locurile bugetate se intră numai cu examen de admitere, doar studenţii străini intră pe bază de dosar, însă ei trebuie să se valideze pe parcurs, altfel sunt eliminaţi", a spus Ciuce.

La rândul său contestă sistemul de finanţare în funcţie de numărul de studenţi. „Discuţia pe calitate a început în vremea minstrului Miclea. Atunci, la o dezbatere la Cluj, eu am spus exact asta: finanţarea per capita are efecte perverse. Nici o universitate nu riscă să-şi desfiinţeze corpul profesoral, lăsând prea mulţi studenţi repetenţi, Dar rebuturi există peste tot, oriunde în lume, între intrarea în facultate şi absolvire pierderile sunt de 25-30%. Soluţia este finanţarea pe ciclu de învăţământ, punând eventual condiţia ca doar maxim 10% să nu-şi finalizeze studiile. Am avea mai puţini studenţi, dar de calitate, care ar şi accede pe piaţa muncii după merit", a afirmat Ciuce.