Încă o dovadă că femeile au puterea, dar o cedează bărbaţilor

Teoretic, femeile sunt cele care vor decide cine vor fi cei ce vor conduce administraţiile locale în următorii patru ani. Cel puţin aşa spune Autoritatea Electorală Permanentă, care, în prima zi de campanie electorală oficială, a publicat numărul alegătorilor înscrişi în Registrul Electoral la data de 5 mai. La nivelul întregii ţări există 18.274.891 cetăţeni cu drept de vot, dintre care 9.461.261 (51,77%) femei şi 8.813.630 (48,23%) bărbaţi. Demn de remarcat este faptul că, dintre aceştia, 5.272 (3.296 femei şi 1.976 bărbaţi) sunt alegători în vârstă de peste 100 de ani.

Judeţul Cluj avea, în 5 mai, 603.120 de locuitori cu drept de vot, dintre care 315.826 (52,36%) femei şi 284.294 ( 47,14%) bărbaţi. Dintre aceştia, două treimi (404.078) domiciliază în mediul urban şi doar o treime (199.042) locuiesc în mediul rural. Ponderea alegătorilor din Cluj-Napoca în totalul alegătorilor din judeţ este de 45,17%, cu 272.429 de cetăţeni cu drept de vot.

În privinţa împărţirii electoratului pe sexe, în Cluj-Napoca îşi au domiciliul 146.371 (53,73%) alegătoare şi 126.058 (46,27%) alegători. Rapoartele se păstrează şi în cazul statisticilor la nivel de mediu de trai. În mediul urban din judeţ trăiesc 215.127 (53,24%) femei cu drept de vot şi 188.951 (46,76%) bărbaţi care au acces în cabinele de vot. În mediul rural sunt 103.699 (52,1%) de alegătoare şi 95.343 (47,9%) de alegători.

Cea mai mare comună din România, Floreşti, este, fireşte, comuna cu cei mai mulţi alegători din judeţ, 22.430, mai mulţi chiar decât în Gherla (19.366) sau Huedin (7.685) şi aproape la fel de mulţi ca în Câmpia Turzii (23.769). Cei mai puţini alegători sunt aşteptaţi la urne în comuna Ploscoş, care are doar 592 de săteni cu drept de vot.

Aşadar, teoretic, femeile sunt cele care ar trebui să decidă cine va conduce comuna, oraşul, municipiul sau judeţul, dar par a prefera să se lase conduse de bărbaţi. Reprezentantele sexului frumos n-au izbutit să impună partidelor proprii nici măcar cota minimală de 30% candidate de sex feminin pe locurile apreciate drept eligibile, ca să nu mai vorbim de numărul aproape nesemnificativ de candidate de sex feminin (chiar şi fără şanse) pentru cele 81 de funcţii de primar scoase la concurs în judeţul Cluj.