Iohannis a adus PNL la putere. Liberalii impun modificarea Codului Electoral

Victor Ponta îmbrăţişează public tot ceea ce emite noul preşedinte al României. Ultimul exemplu l-a oferit marţi când, pe facebook sau prin viu grai, premierul a simţit nevoia să-şi exprime acordul cu toate proiectele şi ideile lansate public de Klaus Iohannis fie la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, fie la „întronizarea" noului şef al armatei române. Comportamentul liderului PSD a fost copiat şi de subordonaţi. Aşa se face că nici n-a apucat bine co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, să ceară convocarea comisiei de Cod Electoral în şedinţă extraordinară, că preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, a făcut-o. De la învestirea în funcţie a neamţului, a existat o singură „contră" din partea social-democraţilor (ar fi fost chiar culmea să fie de acord şi cu asta), reacţia lui Ponta împotriva intenţiei anunţate de cei doi co-lideri ai PNL de a provoca alegeri anticipate.

De-a lungul timpului, Legea Electorală a fost una dintre normele legislative care au suferit cel mai mare număr de modificări radicale. Poate doar Legea Educaţiei să fi fost mai urgisită din acest punct de vedere. Mai întâi am avut alegeri pe listă şi atât. Apoi a apărut pragul electoral de 3%. N-a trecut mult şi pragul a fost urcat la 5%. A urmat, e drept, o perioadă destul de lungă în care legea electorală a fost lăsată în pace. A venit apoi în fruntea ţării un Traian Băsescu pus pe schimbat mai toată legislaţia majoră a ţării, cum a fost cazul pachetelor de legi ale Educaţiei, ale Sănătăţii sau cele patru Coduri. Fireşte n-a scăpat nici Legea Electorală. Am avut şi un referendum pe această temă şi, în cele din urmă, în cazul parlamentului, votul pe listă a fost înlocuit cu un vot uninominal cu compensare. Noul sistem şi-a dovedit limitele şi a fost contestat încă de la prima aplicare, când de prea multe ori au obţinut mandate nu câştigătorii competiţiilor din colegii, ci învinşii lor de pe locurile doi, trei sau chiar patru, cum a fost cazul deputatului de diaspora, clujeanul Koto Jozsef, intrat în parlament cu doar 34 de voturi obţinute. Marele scandal a izbucnit însă, după alegerile din 2012, când vechile săli de şedinţă ale celor două Camere s-au dovedit neîncăpătoare pentru un parlament umflat cu pompa la dimensiuni nemaiîntâlnite.

Dar nici legea alegerilor locale n-a scăpat bisturiului legiuitorilor. Tot în vremea lui Băsescu baronii locali (a se citi preşedinţii de consilii judeţene) au decis că vor o validare şi o recunoaştere populară a puterii lor. Drept urmare, dacă până atunci erau aleşi de consilierii judeţeni dintre ei, din 2008 încoace sunt aleşi direct de electorat. Numai că partidul aflat la putere (PDL în acel moment) a ajuns la concluzia că, în calitate de primă forţă politică în intenţia de vot a românilor, l-ar avantaja alegerea şefilor de judeţe într-un singur tur de scrutin. Cum UDMR ieşea, de asemenea, în câştig prin aplicarea sistemului cu un singur tur, a fost o formalitate adoptarea modificării legislative necesare. Ulterior, aceeaşi alianţă de interese electorale PDL-UDMR a decis că ar fi foarte bine ca şi primarii să fie aleşi tot după un singur tur de scrutin. Acum toată lumea ar schimba câte ceva, fie la sistemul de alegere a legislativului, fie la modalitatea alegerii şefilor administraţiilor locale.

Singurul clujean din comisia de Cod Electoral este vicepreşedintele ei, senatorul PNL Alin Tişe, singurul reprezentant al (încă) grupului PDL din camera superioară. „Poziţia PNL în privinţa modului de alegere a parlamentarilor sistemul mixt german, adică vot uninominal plus listă naţională, iar sistemul să fie identic în cazul ambelor camere. E o discuţie în privinţa numărului de parlamentari. Există două variante: fie 300 de deputaţi şi 100 de senatori, fie 300 cu totul, dar atunci trebuie rediscutată reprezentarea minorităţilor naţionale, pentru că altfel a ajunge să aibă o pondere în parlament mult peste ponderea pe care o au în populaţie. Personal, înclin spre varianta a doua. De asemenea, pentru diaspora, vrem să introducem votul prin corespondenţă, dar nu excludem, dacă vor fi propuneri, nici votul electronic. În fine, în cazul alegerilor locale, pentru a da o reprezentativitate şi implicit o legitimitate mai mare mandatelor lor, preşedinţii de consilii judeţene şi primarii vor fi aleşi în două tururi de scrutin", şi-a explicat Tişe mandatul primit de la partid în privinţa modificărilor pe care le va susţine în comisie.

Deputatul PSD Cornel Itu militează, însă, pentru revenirea la votul pe listă. „Votul mixt nu mi se pare o soluţie deosebită, aş merge pe votul pe listă, dar noi, partidele, va trebui să ne reformăm şi să propunem drept candidaţi oameni de calitate, cu principii, care chziar vor să facă ceva pentru comunităţile lor. Important este ca cee două camere să aibă atribuţii complet diferite, de exemplu Senatul să reprezinte regiunile şi să se ocupe cu politica externă, cu siguranţa naţională. Ca număr, aş merge pe 300 de deputaţi şi 80-100 de senatori, în funcţie de populaţie. Votul prin corespondență ar fi foarte bun, dar tebuie analizat foarte bine, să nu apară posibilităţi de fraudă. Eu aş mai propune maxim două mandate de primar sau de preşedinte de consiliu judeţean şi trei de parlamentar. S-ar reduce orizontul de aşteptare al tinerilor în politică, ar fi un lucru benefic pentru întinerirea clasei politice. În plus trebuie să delimităm administraţia de politică. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să nu poată deţine şi funcţii de conducere în partid. Poate ar fi soluţie introducerea funcţiei de city manager la nivelul consiliilor juudeţene şi al municipiilor reşedinţă de judeţ. Cât priveşte numărul de tururi în care aceştia să fie aleşi, asta depinde de... val", a apreciat Itu. El a admis că, dacă ultimul sondaj de opinie dat publicităţii, în care PNL e mult peste PSD, e real, social-democraţii ar fi avantajaţi de un sistem cu două tururi de scrutin.

În schimb, deputatul UDMR Mate Andras Levente nu exclude votul mixt. „Ar trebui să ne întoarcem la votul pe listă, pentru că s-a dovedit că votul uninominal nu e bun. Aş accepta şi sistemul, dar să fie listă naţională, nu judeţeană şi toate voturile să se transforme în mandate. Problema ponderii minorităţilor se poate rezolva foarte simplu: să fie 300 de deputaţi plus cei 18 ai minorităţilor, iar la Senat să rămână 137, câte colegii sunt şi acum. În privința votului prin corespondență, consider că nu suntem pregătiţi pentru aşa ceva. Olanda a avut acest tip de vot şi a renunţat la el. Nici votul electronic nu e bun, cine vrea să voteze, poate merge să voteze. Problema pentru diaspora poate fi rezolvată umblându-se la numărul secţiilor de votare. Cât priveşte alegerea primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi de scrutin, ar fi o posibilitate, dar sistemul actual merge bine şi nu cred că ar trebui schimbat", a opinat Mate. El a recunoscut că Uniunea e favorizată de alegerea capilor administraţiei publice locale într-un singur tur de scrutin.