Joacă la risc: referendum pentru Constituţie cu prag de 50%

Întins pe două zile, după modelul din 2003, referendumul se va suprapune peste alegerile europene, care, de obicei, nu mobilizează multă lume la vot.

Liderii USL au luat o decizie pe cât de surprinzătoare, pe atât de curajoasă: dacă tot nu vor mai putea organiza referendumul pentru revizuirea Constituţiei, cu prag de validare redus, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, vor cupla scrutinul, cu prag de 50%, de alegerile europarlamentare din 25 mai şi îl vor întinde pe durata a două zile.

Decizia pare, la prima vedere, riscantă, deoarece este ştiut că alegerile europene sunt tipul de scrutin cu cea mai scăzută atractivitate pentru alegători, lucru care nu le-ar calific drept cea mai potrivită locomotivă pentru un referendum care, pentru a fi valid, are nevoie de o prezenţă la vot de minim 50% plus unu. În plus, există un precedent, referendumul pentru introducerea votului uninominal, organizat în 25 noiembrie 2007, simultan cu alegerile europene, care a fost invalidat tocmai datorită neîndeplinirii cvorumului. Forma actuală a Constituţiei a fost adoptată în 2003, tot printr-un referendum întins pe durata a două zile. În ciuda acestui fapt, la acea vreme au existat suspiciuni serioase că guvernul Năstase ar fi rezolvat prezenţa de 50% din condei, în condiţiile în care după prima zi se înregistrase o prezenţă de 14,3%, a doua zi, la ora 15, prezenţa estimată era de doar 34,3%, pentru ca în ultimele cinci ore în care au mai fost deschise secţiile de votare, să se fi prezentat la vot, dacă e să dăm crezare rezultatelor oficiale, peste 20% din corpul electoral, astfel încât, prezenţa finală anunţată de Biroul Eectoral Central a ajuns la 55,7%.

Deşi a admis că e nedumerit în privinţa raţiunii care a determinat liderii USL să ia o asemenea decizie, sociologul Vasile Dâncu admite că în ajutorul referendumului ar putea veni caracterul total atipic pe care e previzibil că-l vor avea alegerile din mai. „Pe de-o parte, un referendum de două zile e mai uşor de gestionat pentru a face 50%, deşi nici aşa nu e foarte uşor. Cred că cei care au luat decizia să cupleze referendumul pentru Constituţie de alegerile europene s-au gândit la puternica miză politică pe care o vor avea aceste alegeri europene, ca probă de foc şi ca poziţionare a principalilor actori politici în perspectiva alegerilor prezidenţiale şi chiar a alegerilor din 2016. Alegerile europene ar putea chiar să genereze noi majorităţi în Parlamentul României. Dacă PNL şi PSD, vor reuşi, chiar mergând separat în alegeri, să rămână în acelaşi proiect, lucrurile vor fi în regulă. Dacă însă, cum probabil se va şi întâmpla, se vor certa, atunci pentru cele două partide alegerile vor avea o miză specială şi asta ar putea mobiliza oamenii la vot. Nu mi se pare foarte clar raţionamentul lor, nu văd vreo certitudine că ar putea scoate la vot 50%.

Totuşi nu cred că vom avea prezenţă mică la europarlamentare. Cred că partidele îşi vor mobiliza electoratul chiar mai bine decât la prezidenţialele din toamnă. E vital rezultatul la europarlamentare mai ales pentru PSD şi PNL. Dar şi de partea cealaltă miza e uriaşă. Pentru PDL va fi prima încercare electorală ieşiţi de sub tutela lui Traian Băsescu. Vor trebui să arate că există ca să reziste. Pentru partidele astea noi, Forţa Civică, Mişcarea Populară, Noua Republică, va fi prima bătălie adevărată. Nu cred că alte alegeri, cu atât mai puţin alegeri europene, au avut aşa mize politice uriaşe, chiar de a fi sau a nu fi pentru unele partide. Dacă în alte ocazii amânau până în ultimul moment finalizarea listelor de candidaţi, iată că, anul acesta partidele au intrat deja în logica de campanie şi în februarie anunţă lansarea listelor de candidaţi. Depinde şi cum vor reacţiona oamenii. O bună parte a electoratului ar putea sancţiona prin absenteism întreaga clasă politică pentru rezultatele extrem de slabe din ultimii ani, pentru scandalurile permanente, scandalurile ca surogat de programe politice. Probabil foarte mulţi, tot ca sancţiune, ar putea vota independenţi. Eu ştiu deja câteva nume care vor candida, actori, sportivi, cântăreţi, vedete de televiziune. Va fi o bătălie foarte interesantă, care ar putea aduce multă lume la vot. 2014 va fi un an de război politic total şi asta ar putea mobiliza electoratul, iar asta ar ajuta la validarea referendumului. Cred că la asta s-au gândit cei care au şluat această decizie, la miza politică uriaşă, fără precedent a alegerilor din mai, care ar putea mobiliza lumea şi pentru referendum", a apreciat Dâncu.

Liberalii trag nădejde că, deşi greu, ar putea fi atins pragul de 50% prezenţă la vot. „E foarte bine că vor fi comasate, pentru că se va face economie la buget. Pe de altă parte, dacă dorim ca prevederile noii Constituţii să se aplice mandatului viitorului preşedinte, atunci noua Constituţie trebuie adoptată înainte de alegeri şi nu după. Bănuiesc că, desfăşurându-se două zile, probabil sâmbătă şi duminică, se poate nface pragul de 50%", a spus preşedintele PNL Cluj, Horea Uioreanu. „Cred că e un target important şi sper să-l atingem", şi-a exprimat speranţa şi senatorul liberal Marius Nicoară.

Prim-vicepreşedintele PSD Cluj, deputatul Cornel Itu, spune că referendumul ar urmă să se desfăşoare nu sîmbătă şi duminică, aşa cum s-a întâmplat în 2003, ci duminică şi luni. „Duminică, în prima zi, pot fi 35-40% la europarlamentare, iar luni, a doua zi, se poate ajunge la 50%. Dacă lumea înţelege necesitatea schimbării Constituţiei se va atinge acest prag. Noi vom depune toate eforturile să ne mobilizăm electoratul. În rest, sub aspect financiar, e bine gândită comasarea referendumului cu alegerile europene, lucru care va duce la economii substanţiale la buget", a declarat Itu.

În schimb, liderul PDL Cluj, Daniel Buda, nu agreează soluţia adoptată de USL. „Este un nou gest de dispreţ la adresa Uniunii Europene, având în vedere recomandările Comisiei Europene de a nu suprapune alte scrutine peste alegerile europarlamentare. În plus vor să întindă referendumul pe durata a două zile să poată fura peste noapte, cum au făcut Năstase şi Cozmâncă în 2003", a comentat Buda. Amintim că referendumul suprapus peste alegerile europene din 2007 a fost organizat la iniţiativa preşedintelui Traian Băsescu.

Nici şeful UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, nu crede că suprapunerea celor două scrutine este o idee fericită. „Ar trebui să fie separate, nu în aceeaşi zi. La europarlamentare se prezintă cei interesaţi de alegerile europene, pe când la revizuirea Constituţiei e cu totul altceva, e voprba de viitorul României pentru mulţi ani de acum înainte. Nu cred că e bine ca cele două subiecte complet diferite să fie suprause. În plus, chiar dacă referendumul va dura două zile cred că va fi greu să facă 50%, mai ales că la europarlamentare se prognozează 35-40% prezenţă", a spus Mate.

Ce prevede noua Constituţie

Motivul grabei USL în revizuirea noi Constituţii este dorinţa ca mandatul preşedintelui ce va fi ales în noiembrie să se desfăşoare conform noilor prevederi ale Legii Fundamentale. Astfel durata mandatului va reveni la patru ani, iar prerogativele îi vor fi serios diminuate, nemaiavând vreun cuvânt de spus în desemnarea premierului sau demiterea şi numirea unui ministru. Inclusiv nivelul de reprezentare externă îi va fi diminuat. Noua Constituţie ar urma să mai prevadă, printre alte noutăţi, demiterea unui ministru prin moţiune simplă, pierderea mandatului de parlamentar la părăsirea partidului sub culorile căruia a fost ales, dizolvarea parlamentului dacă, la referendum, opţiunea majoritară a fost NU pentru demiterea preşedintelui, dar şi reducerea puterii de legiferare a guvernului, dar şi diminuarea drastică a efectelor principalei atribuţii a prefectului, atacul în contencios administrativ.