Legea Lustraţiei, degeaba: scapă mai toţi

Legea Lustraţiei, degeaba: scapă mai toţi
Parlamentul a adoptat un proiect de lege ceva mai “blând” cu foştii membri ai aparatului comunist decât cel respins de Curtea Constituţională. Foştii miniştri Ioan Rus şi Andrei Marga, conducători ai studenţilor comunişti, nu intră sub incidenţa legii.

Doi clujeni au avut contribuţii majore la noua formă a Legii Lustraţiei. Daniel Buda a evitat în ultimul moment includerea lui Traian Băsescu printre lustrabili, în vreme ce Mate Andras Levente a introdus în lege foştii procurori comunişti.

Noua formă a Legii Lustraţiei nu mai limitează dreptul de a candida, impunând doar, persoanelor care doresc să participe în alegeri, completarea unei declaraţii pe propria răspundere privind trecutul politic. Va fi limitat, pe o perioadă de cinci ani de la intrarea în vigoare a legii, accesul în funcţii numite, gen: miniştri, secretari şi subsecretari de stat, prefecţi, directori de agenţii sau regii. Persoanele care ar urma să suporte această interdicţie ar fi cele care au deţinut funcţii politice de conducere retribuite de Partidul Comunist Român (PCR), în aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Român, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Central al PCR, membri ai Consiliului de stat, miniştri, directorii de editură.

În schimb, au fost "iertaţi" de lustrare foştii lideri ai Uniunii Tineretului Comunist (UTC) sau ai Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România (UASCR), decizie care i-a scos din discuţie pe Ioan Rus sau Andrei Marga, foşti lideri ai structurii comuniste studenţeşti, la nivel de centru universitar. În schimb, la propunerea deputatului UDMR Mate Andras Levente, printre lustrabili au fost incluşi foştii procurori comunişti, printre care s-ar număra Monica Macovei şi Norica Nicolai. Preşedintele Comisiei juridice, deputatul PDL Daniel Buda, l-a salvat în ultimul moment de la lustrare pe Traian Băsescu. Abia în plen a observat că printre lustrabili apar şi foştii şefi de misiuni diplomatice sau consulare. Buda a intervenit la microfon, a invocat o "eroare materială" şi a eliminat această categorie din lege.

Aflat în conflict cu Monica Macovei din motiv de ANI, Mate neagă că ar fi cerut includerea procurorilor "cu dedicaţie". "Nici nu ştiam că a fost procuror înainte de 1989. Am cerut acest lucru impresionat de omul care s-a pus în genunchi în faţa comisiei, care a făcut opt ani de puşcărie politică pentru că a protestat împotriva regimului. Dar nu toţi procurorii de dinainte de 1989 vor fi lustraţi, doar cei care, potrivit primului articol al legii, au încălcat Constituţia sau Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, doar procurorii care au făcut poliţie politică sau au avut funcţii de conducere în PCR, de exemplu cei care au arestat şi anchetat participanţii la revoltele din 1956 sau la protestele de la Braşov, în 1987", a declarat Mate. El consideră că nu e prea târziu, după 22 de ani de la schimbarea de regim pentru o asemenea lege. "Vreau să ştiu că persoanele care au anchetat-o pe Doina Cornea nu mai au funcţii pe undeva", a spus Mate. El recunoaşte însă că legea ar putea avea din nou probleme la Curtea Constituţională. "Sincer, ca avocat, şi acum am o teamă că legea are încă probleme de constituţionalitate", a afirmat Mate.

Şi liderul PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară, crede în utilitatea lustraţiei chiar şi în anul 2012. "Orice asemenea discuţie îşi are rostul. Israelul a căutat ani în şir criminalii de război. Şi acum doi-trei ani au prins un criminal de război gârbovit. Reparaţia morală este un lucru firesc, e în firea respectului faţă de istorie, în firea demnităţii umane. Forma legii adoptate astăzi este o formă mai «soft», dovadă că încă au influenţă foştii UTC-işti şi alte cadre care au fost scoase din lege", a comentat Nicoară.

De o cu totul altă părere este şeful social-democraţilor clujeni, Remus Lăpuşan. "După 22 de ani de la revoluţie nu mi se pare că mai are foarte mare relevanţă o asemenea lege. Dacă era ceva de făcut, trebuia făcut atunci, imediat, în 1990. Acum e destul de târziu şi tardiv", a apreciat Lăpuşan.

Traian Neamţu: "Toate ţările din estul Europei au scăpat de comunism, numai noi nu"

Preşedintele filialei clujene a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, doctorul Traian Neamţu, apreciază că România încă e condusă de comunişti. "Din 1990 am militat pentru Legea Lustraţiei, care a fost, practic, punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. Dar nu s-a putut pentru că România a fost condusă tot de comunişti. Acum e condusă de foştii membri de partid, de foştii conducători de UTC. Nu există ţări sărace şi ţări bogate. Japonia e printre cele mai sărace pământuri, n-are un gram de fier, dar exportă non-stop, însă japonezii sunt oameni cu caracter şi demnitate. La noi, comuniştii au distrus, timp de 50 de ani, orice urmă de caracter şi demnitate a românilor. Orice lucru care scoate foştii activişti şi membri de partid din toate funcţiile şi lasă generaţia tânără are valoare. Toate ţările din estul Europei au scăpat de comunism - şi Polonia şi Ungaria şi Cehia şi ceilalţi - numai noi nu. De aia ne tratează Europa cum ne tratează", a comentat Neamţu.

 

 

Comenteaza