Liberalii au cedat. Üdvözöljük a Kolozsvárt

Ispita conducerii judeţului a fost mult prea puternică şi liberalii n-au izbutit să-i reziste. Drept urmare preţul acceptării montării de plăcuţe cu numele Clujului, al Câmpiei Turzii, al Huedinului sau al Floreştiului în limba maghiară li s-a părut unul acceptabil.

E drept, liberalii au încercat să atenueze senzaţia de concesie făcută maghiarilor impunând plăcuţe trilingve, care să conţină şi variantele germane ale numelor celor 13 localităţi incluse în protocol. E vorba de localităţile în care UDMR va forma majorităţi împreună cu PNL, pe lângă cele enunţate figurând şi comunele Gârbău, Aghireşu, Căpuşu Mare, Tureni, Călăraşi, Bonţida, Buza, Călăţele şi Mănăstireni.

„Cel două formaţiuni aliate convin, de comun acord, să promoveze, în consiliile locale în care majoritatea este formată din PNL şi UDMR, hotărâri cu privire la amplasarea indicatoarelor inscripţionate cu denumirea localităţii în limbile română, maghiară şi germană, indiferent de ponderea minorităţilor naţionale", este conţinutul art. 2.2 al protocolului local de colaborare dintre cele două formaţiuni politice.

„O înţelegere similară avem şi cu PSD, acolo unde vom face majorităţi cu ei, deşi nu avem un protocol", a precizat şeful UDMR Cluj Csoma Botond.

Semnatar al protocolului, eurodeputatul Daniel Buda, copreşedinte al PNL Cluj, apreciază că a sosit timpul depăşirii „vremurilor de tristă amintire" din epoca Funar. „Mi se pare căzut în desuetudine să discutăm azi, în 2016, despre inscripţii multilingve într-un oraş care a fost Capitala Europeană a Tineretului şi aspiră la titlul de Capitală Culturală Europeană. Cred că n-ar mai trebui să rămânem ancoraţi în vremurile de tristă amintire ale lui Funar.

Suntem un oraş multicultural, multilingv, ospitalier, e o expresie a diversităţii pe care acest oraş a creat-o. Vrem să creăm aici, la Cluj, un spaţiu în care toţi cetăţenii europeni, germani, francezi, chiar şi ruşi să se simtă ca acasă. Avem, în protocolul respectiv, proiecte mult mai importante privind infrastructura culturală, medicală, şcolară şi tocmai de aceea e foarte important acest protocol cu UDMR. Asta cu inscripţiile e o temă mult prea măruntă ca să mai fie discutată în termenii din 1992", a comentat Buda.

Pe de altă parte, şeful PSD Cluj, Remus Lăpuşan, neagă existența vreunei înţelegeri similare cu UDMR. „Noi am discutat mai multe aspecte când am vrut să facem un protocol cu UDMR. În acest moment nu avem niciun protocol şi nicio asumare de acest tip. Nici nu avem unde să facem astfel de înţelegeri, doar în două localităţi facem majoritate cu UDMR.

În Mihai Viteazu ei ne vor ajuta să avem viceprimar, dar acolo există deja plăcuţe bilingve pentru că maghiarii sunt peste 20%. În Gilău le vom da noi viceprimar, dar acolo puteam alege alt viceprimar, aşa că ei au nevoie de noi, nu noi de ei, deci nici nu intră în discuţie. Csoma a spus că ar avea astfel de înţelegeri şi cu noi pentru a-i apăra pe cei din PNL, care au acceptat în foarte multe localităţi. E o tehnică de comunicare cerută de PNL, pentru că nu e un moment foarte plăcut pentru ei", a spus Lăpuşan.

Sociologul Ioan Hosu nu crede că liberalii vor avea ceva de pierdut electoral urmare a compromisului cu UDMR şi apreciază că doar „funarioţii" mai pot fi zgândăriţi de subiectul plăcuţelor multilingve. „Asta cu plăcuţele doar pentru cei care merg, precum cei din Anglia, Franţa, Olanda, Austria, pe calea populismului şi naţionalismului va fi o temă. Din fericire, România e altfel decât restul Europei, la noi euroscepticismul e insignifiant.

Nu cred că e o temă care să mai aducă sau să genereze pierderi de voturi, în fond plăcuţele bilingve nu jignesc pe nimeni. Se va uita repede, nu cred că va avea vreun efect electoral semnificativ, nu cred că va influenţa alegerile din toamnă. Cel mult perdanţii alegerilor, PSD-iştii, care abia au doi, trei consilieri, vor face din asta o temă sau funarioţii, care sunt tot mai puţini", a opinat Hosu.