Mândria de a fi român creşte odată cu vârsta şi sărăcia

Bătrâni, săraci şi fără prea multă şcoală. Acestea par a fi caracteristicile celor mai patrioţi dintre români, conform unui sondaj de opinie realizat de IRES.

Mai apropiaţi, geografic, de Occident, ardelenii şi bănăţenii par mai puţin legaţi de “glia străbună” decât moldovenii. Tinerii sunt mai “sătui de România” decât bătrânii, iar românii, în general, nu mai cred în “American Dream”.

Potrivit sondajului realizat de institutul condus de sociologul Vasile Dâncu, românii continuă să-şi iubească ţara. 91% se declară mândri că sunt de această naţionalitate, iar 82% se consideră patrioţi. Însă această iubirea pare contradictorie. Deşi 73% spun că România nu oferă condiţii de viaţă civilizate, 72% apreciază că aceasta nu permite un nivel de trai decent, iar 79% susţin că ţara noastră nu oferă un viitor sigur tineretului, 59% afirmă că, pentru a se realiza, tinerii trebuie să rămână în ţară, 75% cred că încă nu s-au săturat de România, 59% răspund că România este ţara în care le place cel mai mult să locuiască, iar 45% califică România drept “ţara ideală”. Vârfurile în cazul aprecierilor negative la adresa României aparţin celor cu studii superioare.

Mândria de a fi român creşte odată cu vârsta, de la 82,5% dintre cei aflaţi în intervalul 18-35 de ani până la 97% la cei peste 65. În schimb, aceasta descreşte pe măsura acumulării anilor de şcoală, de la 97,4% la cei cu maximum opt clase până la 88,9% dintre intelectuali. Ţăranii (92,8%) sunt mai mândri că sunt români decât orăşenii (89,5%), în vreme ce moldovenii (93,3%) sunt români mai mândri decât cei din sud (92%), cei mai puţin mândri că s-au născut pe aceste meleaguri fiind ardelenii şi bănăţenii (88,8%). Ţinând cont că vârfurile mândriei naţionale se întâlnesc la pensionari, la cei cu studii reduse, la persoanele din mediul rural şi în rândul moldovenilor, rezultă că sentimentul naţional creşte şi odată cu gradul de sărăcie.

Situaţia este identică şi în cazul importanţei acordate Zilei Naţionale. 1 Decembrie este o sărbătoare importantă pentru 94,2% dintre cei de vârsta a treia şi pentru doar 65,7% dintre tineri. Această sărbătoare e apreciată de 91,4% dintre cei care n-au depăşit nivelul învăţământului gimnazial şi doar de 78,3% dintre cei cu studii superioare. Ţinând cont de semnificaţia Zilei Naţionale, este de remarcat că ea îi bucură pe moldoveni (85,4%) mai mult decât pe ardeleni şi bănăţeni (84,1%) şi doar pe 83,3% dintre locuitorii din sud.

Sentimentele patriotice mai reduse în Transilvania şi Banat decât în restul ţării pot fi puse, pe lângă prezenţa semnificativă a etnicilor maghiari, şi pe seama contactului mult mai frecvent al locuitorilor de aici cu alte ţări. 20,3% dintre aceştia spun că au lucrat în străinătate cel puţin trei luni, spre deosebire de doar 9,1% dintre locuitorii din sud şi 14,8% dintre moldoveni. De asemenea, 52,6% dintre ei şi-au petrecut măcar un concediu în străinătate, faţă de doar 45,4% în sud, respectiv 38,4% dintre moldoveni.

Tinerii sunt şi cei mai dispuşi să-şi părăsească ţara. Doar 32,5% dintre ei aleg România drept ţara în care le-ar plăcea să locuiască, faţă de 76,1% dintre pensionari, care au această opţiune. De asemenea, 74,5% dintre cei cu studii minime aleg România, faţă de doar 46,1% dintre intelectuali.

Mai mult de o treime dintre români nu mai dau nici o şansă acestei ţări: 39% nu cred că România va reuşi vreodată să se compare cu celelalte state din UE. Pesimismul este mult mai mare în rândul tinerilor (53,4%) decât între pensionari (28,4%). Cei cu studii superioare sunt mai încrezători în şansele ţării (65,5%) decât cei cu maximum opt clase (47,1%). În schimb, dacă cei cu şcoală puţină cred că România va ajunge din urmă Europa occidentală în maximum 5 ani, majoritatea celor cu studii superioare apreciază că ne trebuie peste 25 de ani pentru a atinge acest deziderat.

Românii apreciază că principalele lor însuşiri pozitive ar fi: hărnicia, ospitalitatea şi bunătatea/blândeţea, în vreme ce la polul opus s-ar situa hoţia/infracţionalitatea, lenea, laşitatea, minciuna şi răutatea. Corupţia a fost menţionată ca defect doar de 1% dintre respondenţi.

Doar 61,9% dintre tineri se consideră patrioţi, comparativ cu 89,4% dintre pensionari. Ardelenii şi bănăţenii se declară a fi cel mai puţin patrioţi, doar 76,8% dintre ei, spre deosebire de 83,5% dintre moldoveni, respectiv 86,1% dintre cei din sud. Tot în zona noastră sunt şi cei mai mulţi (22,9%), care spun că s-au săturat de România, faţă de 21,1% în sud şi doar 17,4% în Moldova. Aceste cifre pot constitui o altă explicaţie a aprecierii mai reduse a semnificaţiei Zilei Naţionale în zona noastră. Deşi au trăit cel mai puţin în această ţară, tinerii sunt mult mai “sătui” de România (32,8% dintre ei) decât seniorii (doar 9,3%). Sondajul a fost realizat în 30 noiembrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.832 de persoane majore şi are o eroare maximă tolerată de +/- 2,4%.