Ministrul Transporturilor a început să promită. Mărunţişuri

La preluarea mandatului, proaspătul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, nu promitea niciun kilometru de autostradă. După trei luni promite mărunţişuri, iar programul de guvernare e istorie.

Într-un interviu acordat romanialibera.ro, Cuc vorbeşte despre aproximativ 90 km de autostradă şi mai puţin de jumătate de cale ferată reabilitată în cursul acestui an. În schimb, când vine vorba despre Autostrada Transilvania sau despre momentul în care se va alinia şi România trendului european care dă tot mai mult credit transportului feroviar în dauna celui rutier, fostul subordonat al lui Dan Diaconescu nu e în stare să spună mai nimic.

Ministrul Cuc a detaliat tronsoanele de autostradă care, spune el, vor fi deschise circulaţiei în cursul acestui an. „În anul 2017 sunt estimaţi a fi deschişi traficului aproximativ 90 km de autostradă, după cum urmează: Autostrada Bucureşti-Ploieşti (3,325 km); Autostrada Sebeş-Turda, Lotul 3 (12,450 km); Autostrada Sebeş-Turda, Lotul 4 (16,3 km); Autostrada Lugoj-Deva, Lotul 2 (15 km); Autostrada Lugoj-Deva, Lotul 3 (21,141 km) şi Autostrada Lugoj-Deva, Lotul 4 (22,140 km)", a spus Cuc, potrivit sursei menţionate.

De remarcat este faptul că ministrul deja încalcă programul de guvernare al lui Dragnea, potrivit căruia, anul acesta, autostrada Turda - Sebeş ar fi trebuit finalizată integral şi nu doar pe două tronsoane.

În schimb, chestionat asupra tronsonului Autostrăzii Transilvania Suplacu de Barcău - Borş, unde cel mai mare viaduct din România se degradează pe zi ce trece, în afara prezentării situaţiei de moment şi a unor intenţii frumoase, ministrul n-a fost capabil să spună nimic concret.

„Pe 17 noiembrie 2016, CNAIR a notificat asocierea Corsan - Corviam Construccion SA - SC Consinit SRL - SC Road Consulting & Design Solution SRL - SC Via Design SRL cu privire la rezilierea imediată a contractului, ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale de către antreprenor.

Şi acest tronson din Autostrada Transilvania, dar şi Mihăeşti-Suplacu de Barcău vor fi scoase la licitaţie şi voi încerca să le trec pe fonduri europene, pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, pentru că e greu să suporţi de la bugetul statului sume atât de mari", s-a limitat să comenteze Cuc.

În privinţa mult cerutei autostrăzi Sibiu-Piteşti, Cuc s-a limitat la lucrurile ştiute despre partea cea mai uşoară a proiectului, capetele sectorului, fără a rosti un cuvânt despre abordarea părţii cu adevărat importante (şi dificile) care ar urma să traverseze Valea Oltului.

„În momentul de faţă, s-a reluat contractul pentru studiul de fezabilitate, suspendat pe perioada iernii, şi i-am spus antreprenorului: «E vreme frumoasă, vă puteţi apuca de lucru». Pentru capetele austostrăzii, respectiv sectoarele 1 și 5, licitaţia pentru proiectul tehnic şi execuţie va fi lansată în această vară.

Este vorba de secţiunea 5, Curtea de Argeş-Piteşti, de la km 90+000 la km 123+037, care leagă cele două localităţi, prin Valea Argeşului, şi se continuă cu autostrada existentă. Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, de la km 0 la km 15+000, asigură legătura între DN 7 (Defileul Văii Oltului) prin continuarea autostrăzii existente.

Studiul geotehnic pentru aceste secţiuni a fost predat în noiembrie 2016. O lună mai târziu, au fost predate studiile de fezabilitate preliminare pentru secţiunile 1 şi 5. CNAIR a transmis observaţii cu privire la aceste studii, urmând să primească documentaţia revizuită. Pe 15 februarie a fost transmis studiul geotehnic pentru Secţiunea 4 a autostrăzii, acesta fiind în analiza CNAIR. Pe 17 februarie au fost supuse analizei, în cadrul Comisiei Tehnice privind Siguranţa Circulaţiei din cadrul CNAIR, nodurile rutiere pentru secţiunile 1 şi 5 ale autostrăzii, urmând a fi emis avizul de principiu", a explicat Cuc.

În privinţa transportului feroviar, care a ajuns să se desfăşoare în România secolului XXI cu viteze mai mici decât pe vremea locomotivelor cu aburi, lucrurile stau şi mai prost. Deşi costurile reabilitării căii ferate sunt semnificativ mai mici decât cele ale construirii de autostrăzi, potrivit lui Cuc, în 2017 nu se vor reabilita nici măcar 50 km de cale ferată.

„În acest an vor fi recepţionaţi 87,2 km de cale ferată modernizată. Pe tronsonul Micăsasa - Coşlariu se vor recepţiona 81,2 km de linie de cale ferată electrificată desfăşurată şi 900 de metri de linie de cale ferată neelectrificată. Mai avem podurile dunărene de la Feteşti şi Cernavodă, unde se va face recepţia a 5,1 km de cale ferată electrificată", s-a lăudat Cuc. Menţionăm că 81,2 km de cale ferată desfăşurată reprezintă, ca distanţă reală de circulaţie, doar jumătate, fiind vorba de linie dublă.

În fine, în concepţia fostului PPDD-ist, România va intra în rândul lumii civilizate din punctul de vedere al valorizării transportului feroviar... când va putea. „Atunci când vom avea infrastructura feroviară modernizată, când vom avea şi material rulant de calitate, piaţa îşi va spune cuvântul şi mulţi călători se vor întoarce la calea ferată.

Până atunci, trebuie să facem în aşa fel încât oamenii să călătorească într-un mediu sigur şi legal, pentru că nu toţi transportatorii rutieri respectă cerinţele RAR, ale Autorităţii Rutiere Române. În primul rând, trebuie să ne asigurăm că toate cursele auto sunt legale", a fost tot ce a putut emite Cuc. Cu alte cuvinte, va fi bine când nu va fi rău şi şoferii să respecte legea.