Niculescu: Agricultorii români ar putea primi subvenţii mai mari

Vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală a Parlamentului European, clujeanul Rareş Niculescu, este iniţiatorul unui amendament care propune ca toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) să poată acorda subvenţii în agricultură cel puţin la nivelul actualei medii europene. Comisia lui Niculescu a aprobat eliminarea restricţiilor privind cultivarea organismelor modificate genetic (OMG), aprobate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (AESA).

Amendamentul susţinut de europarlamentarul clujean ar urma să ducă la o echilibrare a nivelului subvenţiilor de stat în agricultură acordate în spaţiul comunitar. "Acum, România are dreptul să acorde doar o treime din media subvenţiilor acordate în Franţa, în Germania. În aceste condiţii, fermierii români n-au nici o şansă în competiţia cu ceilalţi", a explicat Niculescu. El a precizat însă că va fi impusă şi o restricţie. "Subvenţie vor primi doar lucrătorii activi, cei care lucrează terenul pe care îl au. Aici, noi, românii, avem, într-adevăr, o problemă, pentru că avem foarte multe terenuri necultivate", a spus Niculescu.

Posibilitatea măririi subvenţiei este privită diferit de către fermierii clujeni. Liviu Ciurea spune că aştepta de mult o asemenea măsură. "E o iniţiativă foarte bună, pe care noi, asociaţiile profesionale, o cerem de mult timp. Într-adevăr, e de trei ori mai mare subvenţia în Germania şi Franţa şi concurăm pe aceeaşi piaţă. Ar fi o măsură excepţională pentru noi, fermierii români", a declarat Ciurea. În schimb, Emil Turdean nu are încredere în spusele lui Niculescu. "Politica bugetară a ţării trebuie să susţină ce spune dânsul. Subvenţia vine o parte de la stat, o parte de la UE, dacă statul n-are de unde să-şi mărească partea, nici UE nu şi-o va mări. Astea-s vorbe, campanie electorală, că se apropie alegerile. În primul rând, să ne facem noi treaba în ferme. Dacă măresc subvenţia, foarte bine, dacă o lasă aşa, ok, dar noi să fim performanţi, că politicienii vorbesc vrute şi nevrute", a comentat Turdean.

Niculescu a mai anunţat decizia Comisiei de agricultură, luată cu 40 de voturi "pentru" şi 10 "împotrivă", de a permite tuturor statelor UE să decidă singure ce cantităţi de OMG să cultive. "Condiţia este să cultive doar plantele modificate genetic aprobate de AESA. În acest moment, au aprobare porumbul şi cartoful modificaţi genetic şi sper să fie aprobată cât de repede şi soia modificată genetic, care se află spre finalul procedurii. Noi n-avem voie să cultivăm soia modificată genetic şi o importăm din Argentina. Cu ce ar fi mai dăunătoare soia modificată genetic cultivată aici decât cea de import? În plus, OMG-urile nu necesită fertilizatori, ceea ce este o veste bună pentru susţinătorii agriculturii ecologice", a precizat Niculescu.

Spusele europarlamentarului clujean sunt puternic combătute însă de preşedintele InfOMG, Ramona Duminicioiu. Ea critică decizia comisiei. "A fost un vot greşit, un vot pripit, fără să se analizeze riscurile de mediu, riscurile agricole, riscurile socio-economice, cum s-a întâmplat în Spania, unde producţiile ecologice au avut de suferit din cauza culturilor OMG, pentru că aşa-zisa distanţă de protecţie, de 200 de metri, este total insuficientă. Sper ca această decizie să fie respinsă de plenul Parlamentului European", a comentat Duminicioiu.

Ea sugerează că Niculescu ar face lobby. "Discursul domnului Niculescu este exact discursul specific de lobby al firmelor cultivatoare de OMG. Faptul că n-ar avea nevoie de fertilizatori e o mare minciună. OMG-urile au nevoie de «input» chimic cu grad de toxicitate mult mai mare decât la celalalte culturi. Cât despre soia modificată genetic, nu se află nici măcar pe lista de aşteptare a AESA, e doar în lobby, aşa că nici vorbă de a fi pe final de procedură", a afirmat Dumincioiu. De o cu totul altă părere este Liviu Ghiolţan, cultivator de OMG. "Ar fi foarte bine dacă ne-ar da voie să cultivăm orice plantă modificată genetic, pentru că sunt avantaje enorme. Noi cultivăm porumb modificat genetic de doi ani şi e foarte rezistent. Am auzit că se testează şi pe rapiţă. Ecologiştii ăştia de la Greenpeace vorbesc fără să ştie despre ce vorbesc. Toată soia consumată Europa e modificată genetic. Păi, nu e aberant să poţi importa cât vrei, dar să nu te lase să cultivi?", a spus Ghiolţan.