Nostalgia după comunism, în floare
- Scris de Valentin Malaescu
- 24 Sep 2010, 01:11
- Politica
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Comunismul a fost o idee bună, Dej şi Ceauşescu au făcut mai mult bine decât rău, dar securiştii trebuie lustraţi, arată ultimul sondaj CSOP.
După ce IRES îl dădea, în iulie, pe Nicolae Ceauşescu favorit la prezidenţiale, cu 41% din opţiunile românilor, după două luni CSOP confirmă ascendenţa nostalgiilor comuniste în rândul românilor. Cea mai apreciată calitate a comunismului este că oferea tuturor câte un loc de muncă.
61% dintre respondenţii sondajului CSOP consideră comunismul “o idee bună”, iar 14% apreciază că aceasta a fost şi bine aplicată în România. Doar 27% spun despre comunism că ar fi o idee greşită. Solicitaţi să caracterizeze comunismul într-un singur cuvânt sau într-o frază scurtă, 46% au făcut asocieri favorabile şi doar 32% nefavorabile. Cele mai multe asocieri favorabile au fost: serviciu asigurat - 10%, siguranţa zilei de mâine - 8% şi trai decent - 8%. Între asocierile nefavorabile au dominat: lipsa de libertate - 9%, dictatura - 7% şi sistemul greşit -5%
Relativ echilibrat sunt împărţite părerile privind legitimitatea pe care a avut-o regimul comunist în România. 42% cred că a fost un regim ilegitim, instaurat prin falsificarea voinţei cetăţenilor, în vreme ce 31% consideră dictatura comunistă legitimă. Acelaşi echilibru apare şi în caracterizarea regimului comunist drept unul criminal, doar că de această dată predomină opiniile în favoarea vechiului regim. Doar 37% consideră comunismul drept regim criminal, în vreme ce 41% resping această catalogare. 49% sunt de părere că, înainte de 1989, în România era mai bine decât în prezent şi doar 23% apreciază că era mai rău. 14% nu văd nici o diferenţă. Dintre cei care spun că era mai bine pe vremea comuniştilor, 62% invocă lipsa şomajului, 26%, traiul decent, iar 19% susţin că toţi oamenii aveau o locuinţă. Lipsa libertăţii este argument pentru 69% dintre cei care au afirmat că înainte de 1989 era mai rău decât acum, 47% invocă sărăcia şi lipsa alimentelor şi a utilităţilor publice, iar 11%, lipsa informaţiilor.
Doar 13% dintre români afirmă că ei sau cineva din familie au/a avut de suferit în comunism, iar 78% spun că regimul comunist nu le-a produs nici o suferinţă. Dintre cei care spun că au suferit, 47% invocă sărăcia şi lipsa alimentelor şi a serviciilor drept sursă a suferinţei, 11% vorbesc despre confiscarea averilor şi a bunurilor, iar 12% despre fenomene asociate persecuţiei politice. Jumătate dintre respondenţi afirmă că în perioada 1948-1989 a existat persecuţie politică, în vreme ce 22% neagă acest lucru. Cei care susţin existenţa persecuţiei politice împart vina în mod egal între conducerea PCR şi conducerea Securităţii (45% - 44%). Doar pentru 40% dintre români mai este important accesul la dosarele Securităţii, pe când pentru 49% dintre noi, munca CNSAS nu mai prezintă importanţă. Cu toate acestea, aversiunea românilor faţă de securişti rămâne la cote maxime. 76% dintre cei chestionaţi cer îndepărtarea din funcţiile publice de conducere a celor dovediţi că au colaborat cu Securitatea. Doar 6% dintre români acceptă foşti colaboratori ai Securităţii în funcţii publice de conducere.
Românii încep să-şi construiască imagini idilice şi despre cei doi foşti lideri comunişti: Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu. În cazul ambilor lideri, sunt mai mulţi cei care cred că au făcut bine României decât cei care apreciază că au făcut rău (21% bine, 9% rău - Dej, 25% bine, 15% rău - Ceauşescu). 33% cred că Ceauşescu a făcut mai mult bine României decât Dej (doar 9% au părere contrară), iar 38% spun că Ceauşescu este cel care a făcut şi cel mai mult rău (tot 9% îl pun pe Dej în frunte). Sondajul a fost efectuat în perioada 27 august- 2 septembrie, pe un eşantion naţional reprezentativ pentru populaţia în vârstă de 15 ani şi peste, de 1.133 de persoane, şi are o marjă de eroare de +/- 2,9%, cu o probabilitate de 0,95.
61% dintre respondenţii sondajului CSOP consideră comunismul “o idee bună”, iar 14% apreciază că aceasta a fost şi bine aplicată în România. Doar 27% spun despre comunism că ar fi o idee greşită. Solicitaţi să caracterizeze comunismul într-un singur cuvânt sau într-o frază scurtă, 46% au făcut asocieri favorabile şi doar 32% nefavorabile. Cele mai multe asocieri favorabile au fost: serviciu asigurat - 10%, siguranţa zilei de mâine - 8% şi trai decent - 8%. Între asocierile nefavorabile au dominat: lipsa de libertate - 9%, dictatura - 7% şi sistemul greşit -5%
Relativ echilibrat sunt împărţite părerile privind legitimitatea pe care a avut-o regimul comunist în România. 42% cred că a fost un regim ilegitim, instaurat prin falsificarea voinţei cetăţenilor, în vreme ce 31% consideră dictatura comunistă legitimă. Acelaşi echilibru apare şi în caracterizarea regimului comunist drept unul criminal, doar că de această dată predomină opiniile în favoarea vechiului regim. Doar 37% consideră comunismul drept regim criminal, în vreme ce 41% resping această catalogare. 49% sunt de părere că, înainte de 1989, în România era mai bine decât în prezent şi doar 23% apreciază că era mai rău. 14% nu văd nici o diferenţă. Dintre cei care spun că era mai bine pe vremea comuniştilor, 62% invocă lipsa şomajului, 26%, traiul decent, iar 19% susţin că toţi oamenii aveau o locuinţă. Lipsa libertăţii este argument pentru 69% dintre cei care au afirmat că înainte de 1989 era mai rău decât acum, 47% invocă sărăcia şi lipsa alimentelor şi a utilităţilor publice, iar 11%, lipsa informaţiilor.
Doar 13% dintre români afirmă că ei sau cineva din familie au/a avut de suferit în comunism, iar 78% spun că regimul comunist nu le-a produs nici o suferinţă. Dintre cei care spun că au suferit, 47% invocă sărăcia şi lipsa alimentelor şi a serviciilor drept sursă a suferinţei, 11% vorbesc despre confiscarea averilor şi a bunurilor, iar 12% despre fenomene asociate persecuţiei politice. Jumătate dintre respondenţi afirmă că în perioada 1948-1989 a existat persecuţie politică, în vreme ce 22% neagă acest lucru. Cei care susţin existenţa persecuţiei politice împart vina în mod egal între conducerea PCR şi conducerea Securităţii (45% - 44%). Doar pentru 40% dintre români mai este important accesul la dosarele Securităţii, pe când pentru 49% dintre noi, munca CNSAS nu mai prezintă importanţă. Cu toate acestea, aversiunea românilor faţă de securişti rămâne la cote maxime. 76% dintre cei chestionaţi cer îndepărtarea din funcţiile publice de conducere a celor dovediţi că au colaborat cu Securitatea. Doar 6% dintre români acceptă foşti colaboratori ai Securităţii în funcţii publice de conducere.
Românii încep să-şi construiască imagini idilice şi despre cei doi foşti lideri comunişti: Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu. În cazul ambilor lideri, sunt mai mulţi cei care cred că au făcut bine României decât cei care apreciază că au făcut rău (21% bine, 9% rău - Dej, 25% bine, 15% rău - Ceauşescu). 33% cred că Ceauşescu a făcut mai mult bine României decât Dej (doar 9% au părere contrară), iar 38% spun că Ceauşescu este cel care a făcut şi cel mai mult rău (tot 9% îl pun pe Dej în frunte). Sondajul a fost efectuat în perioada 27 august- 2 septembrie, pe un eşantion naţional reprezentativ pentru populaţia în vârstă de 15 ani şi peste, de 1.133 de persoane, şi are o marjă de eroare de +/- 2,9%, cu o probabilitate de 0,95.
DISTRIBUIE
Comenteaza
