Noul Cod Electoral gândit de PNL şi PSD, sabotat din interior. Primarii nu mai vor două tururi de scrutin

Intenţia celor două mari partide de a reveni la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, sistem care ar urma să fie aplicat şi preşedinţilor de consilii judeţene, nu pare a fi deloc pe placul primarilor care au profitat legea modificată înaintea legerilor din 2012 şi au ajuns mai mari în localităţile lor uneori chiar cu mai puţin de 30% din opţiunile alegătorilor.

 

Pentru primarii care câştigă mandate pe bandă rulantă cu peste 70% din voturile concetăţenilor, cum sunt Lucia Suciu din Chinteni, Minodora Luca din Băişoara sau recordmenii din 2012: Alexandru Rus din Recea Cristur - 94,06%, Mariana Secară din Borşa - 93,48% şi Călin Mureşan din Câţcău - 91,25%, este perfect egal dacă viitoarea lege electorală va prevedea unul sau două tururi de scrutin, pentru că, în afara cazului în care vor face vreo prostie monumentală, care să întoarcă întreaga comunitate împotriva lor, ei vor fi aleşi, în continuare, din primul tur.

Cu totul alta este situaţia primarilor care au obţinut mandatul în 2012 profitând de proaspăta modificare legislativă, cu mai puţin de jumătate din voturile exprimate. Istoria a demonstrat nu o dată că un câştigător detaşat al primului tur de scrutin a pierdut cu brio în cel de-al doilea, iar ultimele alegeri prezidenţiale sunt dor cel mai recent exemplu.

Dacă primarul ar fi fost ales întotdeauna din primul tur, Gheorghe Funar n-ar mai fi ajuns în fruntea clujenilor, sau cel puţin nu în 1992, când victorios în primul tur de scrutin a fost candidatul CDR Petru Liţiu. Nici Emil Boc n-ar fi ajuns în clădirea de pe Calea Moţilor, pentru că în 2004 primul tur de scrutin a fost câştigat de actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus.

Un primar cu mai puţini susţinători poate totuşi câştiga un prim tur de scrutin pe baza notorietăţii, în condiţiile în care voturile celor care nu-l agreează se împart între ceilalţi candidaţi. În schimb voturile celor nemulţumiţi de activitatea sa se poat coaliza în turul doi, lăsându-l fără funcţie.

Aşadar, nu e de mirare că primarii aflaţi într-o asemenea situaţie nici nu vor să audă de revenirea la sufragiul cu două tururi de scrutin. Primarul Turzii, liberalul Tudor Ştefănie, este la al treilea mandat, câştigând alegeri şi cu un tur şi cu două. Ultimul mandat l-a obţinut, însă, cu doar 48,35% din opţiunile electoratului.

„Din punctul meu de vedere, cine câştigă din primul tur să meargă mai departe, pentru că în turul doi e coalizarea tuturor împotriva cuiva. Două tururi e o nebunie, se negociază voturi între partide. Oricum, lume multă vine la vot în primul tur, în al doilea tur vin cei pe care şi-i mobilizează fiecare, e o cheltuială inutilă. Eventual să poate pune un prag, de exemplu să ai cel puţin 40%, adică să nu ajungi primar chiar cu 20-25%", a opinat Ştefănie.

Nici vecinul său din Câmpia-Turzii, social-democrat Ioan Hanga, primar la primul mandat, cu 33,68%, nu vrea să audă de revenirea la două tururi de scrutin. „Eu zic un singur tur şi cu asta basta, că primarul e ales uninominal, nu politic, e ales omul, nu partidul. Funcţia de primar n-ar trebui să fie subiect de negociere între partide, cum se întâmplă între cele două tururi. Se joacă totul pe o singură carte, care iese, ăla e", a spus Hanga.

42,39 procente i-au fost suficiente liberalului Horia Şulea să avanseze din funcţia de viceprimar în cea de conducător al celei mai mari comune din România, Floreşti. Nici el nu vrea două tururi de scrutin. „În opinia mea, sincer, un tur e suficient. Şi din punct de vedere uman şi din punct de vedere politic, un singur tur e reprezentativ la nivelul voinţei comunităţii locale. În turul doi se ajunge la combinaţii, la trafic de voturi, la vânzări şi cumpărări de voturi.

Chiar n-are importanţă dacă te-au ales 40% sau 51%, ai suficientă reprezentativitate pentru cei prezenţi la urne. Ce rost are să mai arunci bani pe încă un tur de scrutin? Ca să faci majoritate din 25% câţi mai vin în turul doi?", a afirmat Şulea.

„Un singur tur, că-i mai uşor, nu-s cheltuieli aşa mari. Că la primar omu' se alege, nu partidu', că-i un tur, că-s două", e de părere şi primarul ales cu cel mai mic procent din judeţ (29,13%), liberalul Ioan Porumb din Aşchileu. Acelaşi argument e invocat şi de primarul din Ploscoş, liberalul Aurel Truţă, ajuns cel dintâi în comună cu doar 35,25%. „Mai bine un singur tur, pentru a evita o cheltuială suplimentară, şi-aşa comunele stau destul de rău cu banii", a explicat Truţă.

28 din cei 81 de primari ai judeţului Cluj, adică aproape 35%, au ajuns lideri ai comunităţilor din care fac parte, deşi mai puţin de jumătate dintre alegători şi-au exprimat susţinerea pentru ei. Dintre aceştia face parte şi edilul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, ales în 2012 cu doar 40,6%. Plecat din localitate, Boc nu a putut fi contactat.

Amintim, totuşi, că, în cazul ordonanţei traseiştilor, primarul Clujului a pus principiile înaintea propriului interes, care probabil i-ar fi dictat să profite de controversatul act normativ pentru a părăsi un partid în care nu se mai simţea bine, fostul PDL, în favoarea a ceea ce, la momentul acela, părea a fi noul partid al lui Traian Băsescu, PMP.