Oferta Guvernului Boc pentru 2012: alegeri 2 în 1

Coaliţia de guvernământ a decis: alegerile locale şi cele parlamentare de anul viitor se vor ţine simultan, în luna noiembrie. Din nou guvernul vrea să scoată legislativul din procesul de legiferare şi, drept urmare, modificările legislative necesare vor fi adoptate, din nou, prin angajarea răspunderii.

În rândul politicienilor clujeni opiniile asupra oportunităţii unui asemenea demers sunt împărţite. Primarul interimar, vicepreşedintele PDL Cluj, Radu Moisin, susţine că mai puţină campanie electorală e mai sănătoasă. "Cred că pentru Cluj-Napoca ar fi un lucru bun deoarece s-ar putea continua cât mai multe proiecte de investiţii, iar zilele în care se discută despre politică şi dezbateri să fie cât mai puţine, pentru a nu bloca activităţile curente. În fond, trebuie să demonstrezi ce poţi timp de patru ani, nu în luna dinaintea alegerilor", a opinat Moisin

Deşi s-ar alege cu jumătate de an de mandat suplimentar, viceprimarul UDMR Laszlo Attila admite că eventuala comasare a alegerilor ar avea şi efecte negative. "Până nu văd exact cum va arăta proiectul alegerilor comasate, n-aş vrea să mă pronunţ dacă e bine sau nu. Cert este că există şi efecte pozitive, dar şi negative. Sunt o serie de probleme ce ar putea apărea, începând cu organizarea campaniei sau modalitatea rezolvării problemei celor şase buletine de vot, care ar putea pune în dificultate mulţi alegători", a comentat Laszlo. El a spus că există varianta desfăşurării celor două tipuri de alegeri în două zile consecutive.

Candidat la primărie din partea USL, preşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară, condamnă noua tentativă a guvernului de a legifera ocolind instituţia abilitată să facă acest lucru. "În doi ani şi jumătate, Guvernul Boc a avut mai multe angajări de răspundere decât toate guvernele post-decembriste la un loc, ceea ce denotă lipsă de profesionalism. Apelarea repetată la acest procedeu de a legifera ocolind parlamentul, dacă nu încalcă legea, încalcă spiritul legii", a declarat Nicoară.

El consideră că puterea face un nou experiment unic în lume. "După ce echipa portocalie a reuşit să creeze şi să facă partid parlamentar o formaţiune care nici măcar nu exista atunci când s-au desfăşurat alegerile, acum vor să inventeze încă un lucru nemaiîntâlnit nicăieri pe glob. Faci alegeri locale, care se referă la gospodar, la om, la urbe, deodată cu alegeri parlamentare, care se referă deja la doctrine, la evoluţii politice, macro-economice ş.a.m.d. Tocmai de aceea aceste alegeri se ţin separat peste tot în lume", a explicat Nicoară. El apreciază că prin această comasare PDL urmăreşte să-şi minimizeze pierderile electorale. "Categoric, comasarea îi avantajează, altfel n-ar fi recurs la acest gest disperat pentru a nu pleca de la ciolan, dar mâna lungă a electoratului îi va ajunge şi-i va pedepsi", a afirmat Nicoară.

Pentru preşedintele PSD Cluj-Napoca, Mircea Jorj, comasarea alegerilor reprezintă "cel mai grav atentat la democraţie din ultimii ani". La rândul său, condamnă noua utilizare a procedurii angajării răspunderii, dar şi haosul care ar putea fi creat prin suprapunerea celor două tipuri de scrutine. "Lumea nu va mai şti ce alege din politica locală, din politica naţională, cine candidează la Senat, cine la primărie, cine la consilier local. Va fi o întreagă nebunie", a comentat Jorj.

Potrivit proiectului gândit de guvern, alegerile locale, care ar fi trebuit să se desfăşoare în iunie anul viitor, ar urma să fie amânate până în noiembrie, când vor fi organizate simultan cu cele parlamentare. Daca avantajul invocat de guvern ar fi economia financiară, alegătorii ar putea fi derutaţi în momentul în care, odată ajunşi în cabina de vot, vor avea de ştampilat nu mai puţin de şase buletine de vot: pentru primar, consilieri locali, preşedinte de consiliu judeţean, consilieri judeţeni, deputat şi senator. Dacă opoziţia a propus comasarea alegerilor în luna iunie, prin anticiparea alegerilor parlamentare, puterea a preferat soluţia inversă, care presupune însă modificarea Legii administraţiei publice locale. În actuala formă, această lege permite prelungirea mandatelor aleşilor locali doar în caz de "război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav".