Şova, ferit de puşcărie de un regulament neconstituţional

Senatorul PSD Dan Şova a fost salvat de cătuşe cu ajutorul votului senatorilor. Dar nu votul dat miercuri a fost votul salvator, ci unul dat cu mai mulţi ani în urmă, când s-a adoptat Regulamentul de funcţionare al Camerei Superioare, un regulament aflat în coliziune cu Legea Fundamentală.

 

Cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de aprobare a reţinerii şi arestării preventive a senatorului PSD a întrunit 79 de voturi „pentru", 67 de voturi „împotrivă" şi cinci abţineri. Drept urmare, regulamentar, dar neconstituţional, hotărârea Senatului a fost de respingere a solicitării procurorilor.De ce hotărârea a îmbrăcat în mod regulamentar forma de respingere?

Pentru că, în conformitate cu art. nr. 173 al Regulamentului acestei instituţii, „Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi". Ceea ce, tradus pe înţelesul tuturor, înseamnă că, pentru a putea fi considerată aprobată, solicitarea de arestare trebuia să întrunească un număr de voturi „pentru" de minim jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, adică ar fi trebuit să voteze pentru arestare 85 de senatori. Cum doar 79 au fost de acord cu arestarea, conform regulamentului menţionat, hotărârea oficială a Camerei Superioare a fost de respingere a cererii procurorilor DNA.

Problema este că art. 173 al Regulamentului Senatului este neconstituţional, în condiţiile în care legea fundamentală, prin art. 76, statuează foarte clar faptul că doar legile organice şi hotărârile privind Regulamentele camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor camerelor respective. În rest, legile ordinare şi celelalte tipuri de hotărâri, printre care şi cea în cauză, se adoptă cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi.

Prin urmare, dacă ar fi să respecte Constituţia, hotărârea adoptat prin votul de miercuri ar trebui să fie una de aprobare a cererii de arestare a lui Dan Şova. Cum însă camerele parlamentului funcţionează conform propriilor regulamente în vigoare, interpretarea oficială a votului de miercuri a fost de protejare a senatorului PSD de camera cu paturi suprapuse. Tocmai de aceea PNL şi-a anunţat intenţia de a contesta hotărârea de miercuri la Curtea Constituţională (CCR).

„Există o anomalie în Regulamentul Senatului, care nu e în concordanţă cu Constituţia. Între Regulament şi Constituţie, categoric are prioritate Constituţia. Există şi decizii ae CCR, care spun că, în asemenea situaţii e necesară doar majoritate simplă. Adică jumătate plus unu din cei prezenţi.

La Camera Deputaţilor nu există această anomalie în Regulament şi acolo, în asemenea cazuri, deciziile s-au luat cu majoritate simplă. Cert este că trebuie mers până la capăt şi, fie din proprie iniţiativă, fie după decizia CCR, va trebui să modificăm Regulamentul şi la Senat şi să-l punem în acord cu Constituţia", a declarat senatorul PNL Alin Tişe.

Coleg de partid cu Şova, senatorul Alexandru Cordoş (jurist ca pregătire, ca şi Tişe, n, red.), invocă în apărarea acestuia uzanţe şi cutume. „Am mai declarat că decizia grupului PSD, indiferent de nume, este să votăm pentru toate solicitările venite din partea justiţiei. Deşi întotdeauna există interpretări, în Senat s-a aplicat întotdeauna aceeaşi regulă, nu s-a recurs acum la altă procedură decât în alte situaţii similare, doar că acum a fost un vot mult mai strâns.

Întotdeauna s-a votat potrivit regulamentului, uzanţelor şi cutumelor. Sigur, cei din opoziţie pot ataca la CCR şi vom vedea ce vor spune judecătorii CCR. Mi se pare surprinzător faptul că s-au trezit să conteste la Curte, după ce în plen n-au avut nimic de comentat. După ce s-a citit raportul comisiei, s-a întrebat dacă are cineva ceva de spus şi n-a spus nimeni nimic", a afirmat Cordoş.

Cei doi senatori sunt, însă, de acord, că, în cazul în care judecătorii CCR vor da dreptate contestaţiei PNL, nu se va reinterpreta votul de miercuri în acord cu Constituţia, adică drept un vot de aprobare a arestării, ci acesta va trebui reluat.

„Dacă decizia CCR ne va da dreptate, practic va constata că hotărârea, în ansamblul ei, este neconstituţională şi va cere parlamentului punerea ei în acord cu Constituţia, iar acest lucru nu se poate face decât printr-un alt vot", a explicat Tişe. „Când există asemenea contestaţii admise de Curte, regula este că se reia votul în cunoştinţă de cauză, adică în conformitate cu regulile stabilite de CCR", a spus, la rândul său, Cordoş.

De subliniat este faptul că, spre deosebire de cazurile Varujan Vosganian sau Laszlo Borbely, unde parlamentarii au blocat total orice demers juridic împotriva celor doi, prin hotărârea Senatului de miercuri, Şova este protejat doar de reţinere sau arest preventiv. În cazul său ancheta penală îşi poate continua cursul în mod neîngrădit, putând fi, în continuare, chemat la DNA la audieri, trimis în judecată iar, în caz de condamnare, îşi va executa sentinţa.

Mai mult, chiar în contetul hotărârii de miercuri, procurorii pot cere, iar instanţa de judecată poate dispune, în cazul lui Şova, pe perioada desfăşurării anchetei şi a procesului, măsuri preventive, altele decât arestul preventiv sau arestul la domiciliu, cum ar fi instituirea controlului judiciar sau interdicţia de a părăsi ţara sau chiar localitatea.