Parlamentul a început dezbaterea moţiunii de cenzură "După 22 de ani, democraţia este în pericol"

Parlamentul a început dezbaterea moţiunii de cenzură
Şedinţa plenului reunit al Parlamentului pentru dezbaterea moţiunii de cenzură "După 22 de ani, democraţia este în pericol" a început în această dimineaţă.

Şedinţa este condusă de către preşedintele Camerei, Roberta Anastase.

La şedinţă asistă premierul Emil Boc şi membri ai Cabinetului, iar 262 de parlamentari şi-au înregistrat prezenţa.

În sala de plen, parlamentari ai opoziţiei poartă banderole tricolore. De asemenea, aceştia au steguleţe tricolore cu gaură în mijloc şi afişe pe care scrie "Libertate".

Moţiunea de cenzură intitulată "După 22 de ani, democraţia este în pericol" a fost depusă de USL ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe legea comasării alegerilor, pentru aprobare fiind necesare 234 de voturi, grupurile PSD şi PNL totalizând însă doar 215 parlamentari.

Parlamentarii s-au reunit, luni, în plen comnun, pentru citirea moţiunii de cenzură "După 22 de ani, democraţia este în pericol". Textul a fost prezentat de viceliderul deputaţilor PNL Eugen Nicolăescu.

Semnatarii moţiunii susţin că scopul demersului puterii de a comasa alegerile din 2012 este, de fapt, fraudarea acestora.

"Proiectul privind comasarea alegerilor este un demers discreţionar, unilateral şi antidemocratic al actualei puteri, elaborat fără consultarea societăţii civile, şi impus prin procedura angajării răspunderii, Parlamentul fiind din nou eliminat din ecuaţia democratică", se arată în moţiunea de cenzură.

Comasarea alegerilor este un simulacru de procedură legislativă, susţin iniţiatorii.

În textul moţiunii se precizează că argumentul principal invocat în susţinerea acestei anomalii nedemocratice care este legea comasării alegerilor a fost reducerea cheltuielilor din fondurile publice.

"Acest argument enunţat de domniile voastre, stimaţi guvernanţi, este hilar şi totodată revoltător", susţin iniţiatorii.

Aceştia subiliază că mandatul de ales local, respectiv de parlamentar sunt guvernate de regimuri juridice distincte.

De asemenea, în moţiune este susţinut faptul că prelungirea mandatelor aleşilor locali în funcţii înseamnă schimbarea regulilor în timpul jocului.

"Modificarea în acest moment a Legii 215/2001 în sensul măririi duratei mandatului de ales local, nu se poate aplica decât viitorilor aleşi locali, în niciun caz celor aflaţi acum în funcţie, pentru că asta ar însemna o încălcare a principiului conform căruia «Legea dispune numai pentru viitor, ea n-are putere retroactive»", scriu iniţiatorii moţiunii de cenzură.

Ei adaugă că nu se întrunesc niciuna dintre condiţiile special prevăzute de lege care să justifice prelungirea mandatelor actualilor aleşi locali.

În textul moţiunii se arată că fraudarea alegerilor este "adevărata miză a comasării alegerilor".

"Întreaga procedură de angajare a răspunderii este una abuzivă, nedemocratică şi adânceşte criza de legitimate cu care deja vă confruntaţi (...) Promovând legea comasării alegerilor, prin procedura angajării, veţi reporta această criză de legitimitate şi pentru următorii 4 ani. Vom avea aleşi locali nelegitimi, un Parlament nereprezentativ, pe modelul celui din ultimii ani când aţi forţat crearea unui grup parlamentar de tansfugi politici, împreună cu care aţi dat naştere unei majorităţi toxice nesocotind voinţa electoratului", se mai arată în textul moţiunii.

Conform Constituţiei, Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost adoptată cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Dacă Guvernul nu a fost demis prin moţiunea de cenzură, proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.

Pentru adoptarea moţiunii de cenzură ar fi necesare 234 de voturi. Grupurile PSD şi PNL numără în total 215 parlamentari, iar cele ale coaliţiei 244. De asemenea, există şi cinci deputaţi şi un senator neafiliaţi unui grup parlamentar.

Parlamentul are în prezent 466 de membri, din totalul de 471 de mandate, celelalte locuri fiind vacante.

Astfel, USL ar trebui să mai convingă cel puţin 19 parlamentari să voteze moţiunea.

Senatorul Mircea Geoană a declarat, marţi, la RFI, că, "fără îndoială", va vota în favoarea moţiunii de cenzură iniţiate de USL, deoarece nu susţine comasarea alegerilor care, în opinia sa, este un demers "greşit şi antidemocratic".

Şi deputatul independent Daniel Oajdea, exclus luna trecută din PDL, a anunţat că va vota moţiunea de cenzură iniţiată de USL.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat că, dacă moţiunea de cenzură nu trece de Parlament, USL va contesta legea la Curtea Constituţională.

 

Comenteaza