Pe cine vrea Kelemen Hunor candidat la primărie

Pe cine vrea Kelemen Hunor candidat la primărie
Deşi a precizat că listele finale cu candidaţii UDMR pentru alegerile locale vor fi cunoscute abia în luna aprilie, şeful formaţiunii politice maghiare, Kelemen Hunor, a anunţat numele celui pe care şi l-ar dori a fi contracandidatul lui Emil Boc. Şeful UDMR spune că anul 2015 a fost unul „foarte prost” din punct de vedere al drepturilor minorităţilor în România.
Adaugă ZCJ.ro ca sursă preferată în Google

Deşi susţine că decizia în privinţa desemnării candidatului UDMR pentru funcţia de primar al Clujului, preşedintele formaţiunii n-a avut nici o rezervă în a-şi exprima public susţinerea pentru un anumit candidat. „Va fi un concurs şi oricine se poate înscrie. În ce mă priveşte, eu o susţin pe doamna Horvath Anna (actualul viceprimar - n.red.), dar nu eu decid, va fi decizia organizaţiei locale", a afirmat Kelemen.

Prezent la Cluj pentru a face bilanţul anului politic 2015 din punctul de vedere al formaţiuni pe cae o conduce, Kelemen a spus că anul pe cale de a se încheia a fost unul „foarte prost" din punct de vedere a drepturilor minorităţilor. „Din punct de vedere al drepturilor minorităţilor, 2015 a fost un an foarte prost, un an al regreselor. În multe instituţii ale statului s-a încercat limitarea drepturilor obţinute prin lege", a spus Kelemen. El a dat exempluln instanţelor de judecată care au dat unele sentinţe definitive de îndepărtare a unor inscripţii sau plăcuţe bilingve. „Cum e posibil, după 25 de ani de democraţie, să apară asemenea decizii controversate?", a exclamat preşedintele UDMR.

Din punctul său de vedere, inclusiv faptul că UDMR a fost în opoziţie (prin propria decizie) a afectat drepturile minorităţilor. „UDMR a fost în opoziţie şi am simţit multe acţiuni şi decizii ale guvernului în acest sens", a spus Kelemen. „Pentru noi, anul prost 2015 a început în preajma lui 15 martie, când s-a lansat strategia pentru ordine publică a Ministerului de Interne, în care comunitatea maghiară era calificatădept sursă de pericol - după o vreme a dispărut de site-ul ministerului - şi s-a încheiat cu incidentul de la Târgu Secuiesc, pe care unii - nu din mediul politic - n-au încercat să abordeze cazul ca pe unul individual şi au încercat să culpabilizeze întreaga comunitate maghiară. Aş mai aminti vandalizarea statuii Libertăţii din Arad şi a statuii lui Matei Corvin din Cluj, ai căror autorei n-au fost identificaţi nici până în ziua de azi, deşi există înregistrări", a adăugat Kelemen.

 

Comenteaza
Maintained by Burzcast and Burzcast Media .