Pentru ce am plătit parlamentarii de Cluj în 2016 (II)

Continuăm prezentarea activităţii pe care au avut-o trimişii Clujului în capitală in sesiunea parlamentară proaspăt încheiată. Astăzi a venit rândul primilor patru deputaţi, în ordinea fostelor colegii uninominale în care au fost aleşi, Adrian Oros (PNL), Steluţa Cătăniciu (ALDE, ex-PNL), Aurelia Cristea (PSD) şi Adrian Gurzău (indep., ex-PDL).

Niciunul dintre cei patru n-a considerat necesar, în prima jumătate a acestui an, să-şi obosească intelectul cu elaborarea de proiecte legislative, cu toţii mulţumindu-se să se asocieze, doar pentru palmares, la proiecte semnate cu grămada. Recordmen este Oros cu 23 de semnăturui livrate pe proiecte de grup, urmat de Cristea -18, Gurzău - 12 şi Cătăniciu - 9. Unii dintre ei şi-au alăturat semnăturile pe aceleaşi proiecte. Astfel Cătăniciu şi Criostea au semnat un proiect de lege pentru înfiinţarea instituţiei Avocatului Copilului sau a Muzeului Locomotivei în Dej, iar Cristea şi Gurzău au semnat împreună un proiect de introducerea internetului gratuit la viteză de minim 50Mbps în toate instituţiile publice şi pe toate domeniile publice.

În rest, Oros a semnat proiecte de lege pentru reglementarea prevenţiei în sănătate, a meseriilor de notar public şi tehnician dentar, dar şi proiecte dedicate luncii Dunării, centenarului Marii Uniri sau pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor români din temniţele comuniste. În materie de legiferare, Cristea a fost preocupată de soarta Academiei Oamenilor de Ştiinţă şi a Academiei de Ştiinţe Medicale, de TVR sau de reglementarea profesaiilor de mediator şi consilier juridic. Gurzău a contribuit cu semnătura la proiecte de legi vizând buna conduită în cercetarea ştiinţifică, activitatea de voluntariat, regimul armelor şi muniţiilor, echiparea tractoarelor şia tramvaielor cu triunghiuri şi veste reflectorizante sau pentru decretarea zilei de 21 martie drept Ziua Olteniei.

Cu excepţia lui Gurzău, toţi au avut ocazia, în 2016, să vadă câteva dintre iniţiativele legislative la care au avut inspiraţia să contribuie cu semnătura transformate în legi. Astfel, Cristea şi-a văzut patru proiecte transformate în lege, printre care una privind drepturile militarilor răniţi sau ale urmaşilor celor decedaţi în teatrele de război sau alta care a adus modificări program ului „Cornul şi Laptele". Trei proiecte semnate de Oros au devenit legi: darea în plată, introducerea defrişărilor ilegale între problemele de siguranţă naţională şi prelungirea activităţii medicilor după vârsta de pensionare. Tot trei legi şi-a văzut promulgate şi Cătăniciu reglementând darea în plată, pensiile avocaţilor şi calificarea Turzii drept municipiu martir în decembrie 1989.

Cele mai multe întrebări şi interpelări la adresa guvernului a adresat, în acest an, Cătăniciu - 14, în vreme ce Oros a avut doar opt curiozităţi, iar Cristea cinci. Gurzău nu a considerat necesar să deranjeze membrii guvernului Cioloş cu vrfeo întrebare. În materie de întrebări şi interpelări, Gurzău reprezintă un caz aparte. El este unul dintre parlamentarii care, în actuala legislatură, a bombardat miniştrii cu cele mai multe întrebări - 166. Numai că toate au fost formulate în cursul prim,ului an de mandat, 2013, după care a renunţat complet la acest instrument parlamentar.

Cătăniciu a avut, printre altele, curiozităţi legate de numărul magistraţilor sancţionaţi de CSM, morţii din penitenciare sau reducerea fondului de salarii la DRDP Cluj. Cristea a chestionat miniştrii lui Cioloş despăre (fireşte) controlul consumului de tutun, Panama Papers sau problemele celor cu gruprul sanitar în curte. În schimb, majoritatea întrebărilor formulate de Oros au fost generate de audienţele şi petiţiile pe care le-a primit la sediul cabinetului său parlamentar.

În ceea ce pruiveşte declaraţiile politice, doar Cătăniciu şi-a răcit gura cu două asemenea ieşiri, în vreme ce Oros, Cristea şi Gurzău n-au găsit de cuviinţă să piardă vremea cu lucruri inutile.

În continuare, Gurzău rămâne în topul parlamentarilor chiulangii, cu o prezenţă la vot, de la începutul mandatului, de numai 26,42% (37,08% prezenţă la voturile finale). Ceilalţi trei au cifre asemănătoare în privinţa prezenţei la vot: Oros - 58,31% (79,71% voturi finale), Cătăniciu - 60,91% (80,35% voturi finale), respectiv Cristea - 62,85% (78,09% voturi finale).