Pentru ce i-am plătit anul acesta? (II)

Ales în colegiul 4, deputatul independent Adrian Gurzău pare a fi avut cea mai relaxată sesiune parlamentară din cariera sa „în slujba neamului". N-a semnat decât opt iniţiative legislative (evident, toate de grup). După ce vechiul mandat şi l-a dedicat aproape în totalitate preţului gazului metan, anul acesta Gurzău pare preocupat de sectorul medical. Aşa se face că, pe lângă proiectul cu pensiile parlamentare privilegiate, alte două privesc meseriile de moaşă şi asistentă medicală, respectiv farmaciile. După ce în 2013 a bombardat guvernul cu nu mai puţin de 166 de întrebări şi interpelări, de atunci încoace nu a mai deranjat miniştrii nici cu o floare. În 2015, fostul democrat-liberal n-a formulat, de asemenea, nici o declaraţie politică. În cei doi ani şi jumătate ai actualului mandat Gurzău este chiulangiul-şef al garniturii de parlamentari clujeni, având o prezenţă la vot de doar 24,93% (33,94% la voturile finale). Mai mult, Gurzău pare să nu mai fi dat pe la serviciu de vreo două luni, ultimul vopt în plen dându-l în 6 mai.

Paraşutatul lui Crin Antonescu în colegiul 5, deputatul liberal Radu Zlati, este unul dintre cei mai harnici aleşi ai Clujului la capitolul semnat proiecte legislative cu grămada. În 2015 a semnat 26 asemenea proiecte, niciunul, însă, nu-i aparţine în exclusivitate. Pe lângă asigurarea propriei pensii „nesimţite", Zlati s-a mai ocupat cu reglementarea orelor de religie sau a profesiei de medic veterinar, cu impunerea desfăşurării învăţământului preuniversitar exclusiv dimineaţa sau cu combaterea violenţei în familie. Deputatul liberal şi-a văzut, în acest an, trei proiecte (tot de grup) transformate în legi, vizând expunerea separată a produselor în curs de expirare, reglementarea participării la orele de religie şi includerea elevilor şi părinţilor în consiliile de administraţie ale şcolilor. Deputat al opoziţiei, el a deranjat guvernul cu doar trei întrebări, legate de Staţiunea de Cercetare Pomicolă, revoluţionarii din Turda şi sprijinirea de către stat a învăţământului privat preuniversitar. Mult mai h(d)arnic a fost în declaraţii politice, 16 la număr, în prima jumătate a anului, majoritatea legate de domeniul la care se pricepe cel mai bine, învăţământul, dar şi de simbolurile monarhiste, în declaraţiile referitoare la reintroducerea coroanei regale pe stema României sau readucerea Zilei Naţionale în 10 Mai. Zlati a fost, până acum, un deputat mult mai conştiincios, cu o prezenţă la vot de 86,7% (92,06% la voturile finale).

Colegiul 6 l-a trimis în Camera Inferioară pe social-democratul Cornel Itu. El a semnat în 2015 16 proiecte legislative, toate de grup, de asemenea. În afara propriei pensii de parlamentar, el a mai încercat să legifereze, în acest an, printre altele, statutul personalului aeronautic sau un transfer de teren către primăria din Teiuş, judeţul Alba. Şi el a avut, în ultimele şase luni, o recoltă onorabilă de proiecte la care a fost co-semnatar, care au devenit legi, patru la număr. Trei sunt destul de controversate: legea „liber la defrişări", reglementarea folosirii steagurilor locale şi a insolvenţei persoanelor fizice. Itu nu şi-a iertat colegii de partid din guvern, cărora le-a adresat şase întrebări, majoritatea vizând probleme punctuale din judeţul Cluj, cum ar fi Staţia de Ambulanţă din Dej, probleme de semnalizare pe DN1C sau proiecte blocate în Căianu sau la AJOFM. În cele patru declaraţii politice pe care le-a făcut, Itu a fost preocupat preponderent de marcarea unor aniversări (24 Ianuarie, unirea Basarabiei cu România sau semnarea Tratatului de aderare la UE). Social-democratul din Dej este, în continuare, cel mai disciplinat parlamentar de Cluj, cu o prezenţă la vot de 92,05% (97,54% la voturile finale)