Pentru ce i-am plătit anul acesta? (V)

Nici măcar în al treilea an al primului său mandat în parlament senatorul UDMR Laszlo Attila, ales în colegiul 2, n-a considerat necesar să apese acceleraţia activităţii parlamentare, părând a fi, în continuare, cel mai leneş trimis al Clujului la Bucureşti. La numărul de proiecte legislative semnate cu grupul în 2015 nu stă foarte rău, a dat cu subsemnatul de 12 ori. Pe lângă cele apropiate pregătirii sale medicale, cum ar fi modificările propuse legii sănătăţii, legii crucii roşii sau legii drepturilor pacienţilor, Laszlo a mai semnat pentru modificări aduse statutului judecătorilor şi procurorilor, pentru înfiinţarea Zilei Limbii Maghiare sau Zilei de luptă împotriva cancerului de sân sau pentru înfiinţarea Colegiului Bijutierilor. Anul acesta el şi-a văzut promulgat primul proiect de lege semnat (tot la grămadă) privind stabilirea zilei de 10 februarie drept Zi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. În schimb, de când e senator, Laszlo n-a deranjat membrii guvernului decât cu o singură întrebare şi încă n-a considerat de cuviinţă să-şi piardă vremea cu vreo declaraţie politică.

Senatorul liberal Marius Nicoară (colegiul 3) a semnat, în cursul acestui an, 13 iniţiative legislative de grup, din cele mai variate domenii de activitate, vizând, printre altele, medicina şcolară, legea sănătăţii, legea cinematografiei, pensiile militare, înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului, concediul paternal sau votul prin corespondenţă. În 2015 Nicoară a avut bucuria promulgării unor modificări aduse legii poliţiei, pe care le-a semnat în calitate de co-iniţiator. Şeful liberalilor clujeni a adresat guvernului opt întrebări, într-una dintre ele chestionând premierul despre refuzul de a organiza alegeri pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. În cele şase declaraţii politice susţinute în prima jumătate a anului în curs, Nicoară s-a războit cu puterea, dar nu a uitat să marcheze nici împlinirea a 25 de ani de la Golaniadă.

Faptul că este implicat într-un dosar de corupţie în care capul răutăţilor e propria consoartă nu l-a împiedicat pe senatorul colegiului 4, social-democratul Alexandru Cordoş, să rămână unul dintre cei mai harnici parlamentari de Cluj. El a semnat în acest an 20 de proiecte legislative de grup, majoritatea din aria sa de preocupări privind munca şi protecţia socială, dar n-a ocolit nici pensiile speciale pentru parlamentari sau propunerea instituirii Zilei Tratatului de la Trianon, în 4 iunie. Mai mult, Cordoş n-a ezitat să gândească cu propriul cap şi să elaboreze dse unulo singur trei proiecte de legi, vizând compensarea cu bani a tichetelor de călătorie ale pensionarilor, obligarea autorităţilor locale din mediul rural şi din oraşele mici să asigure internet wireless gratuit în spaţiile publice, respectivb posibilitatea înfiinţării de clase cu numai opt elevi în zonele de munte.

Social-democratul este parlamentarul clujean cu cele mai multe proiecte (semnate cu grupul) transformate în legi în 2015, şapte. Două dintre acestea aduc diverse modificări Codului Muncii, altele modifică legea învăţământului şi legea pensiilor, una înfiinţează Ziua Naţională a Portului Popular, iar alta insolvenţa persoanelor fizice. Cordoş nu lipseşte dintre iniţiatorii controversatei legi care dă liber la defrişat păduri. Probabil Cordoş este unul dintre social-democraţii care nu au intrare la propriii miniştri, altfel nu se explică avalanşa de întrebări şi interpelări (55 doar în acest an) adresate membrilor guvernului, instrument parlamentar folosit mai ales de reprezentanţii opoziţiei. Printre altele, Cordoş a cerut sprijin pentru Farmec, pentru înfiinţarea Muzeului Sticlei şi construirea unei săli polivalente în Turda, dar a avut curiozităţi şi legat de noile tratamente ale hepatitei C, recoltarea fructelor de pădure, încurajarea natalităţii sau automedicamentaţie. El a citit, în acest an, patru declaraţii politice, majoritatea fiind omagii închinate guvernului Ponta.