Percepţia etnicilor maghiari în România

Percepţia etnicilor maghiari în România
Aproximativ un sfert dintre români au o problemă cu etnicii maghiari. Electoratul USL pare să fi preluat naţionalismul extremist al votanţilor PRM.

Intoleranţa faţă de etnicii maghiari pare să definească în jur de un sfert din populaţia României, arată un studiu IRES. Accesul la cetăţenia Ungariei deranjează. Electoratul opoziţiei pare să fi preluat naţionalismul extremist al votanţilor PRM.

Prezentăm astăzi a doua parte a sondajului Institutului Român de Evaluare şi Strategie (IRES), condus de sociologul Vasile Dâncu, despre relaţiile interetnice. 63% califică relaţiile dintre români şi maghiari drept bune şi foarte bune. Mult mai prost sunt apreciate relaţiile cu etnicii romi, considerate bune de doar 42% dintre interlocutori, în schimb mult mai apreciate sunt relaţiile cu germanii, (84%). Cei din zone slab populate cu maghiari sunt mai reticenţi faţă de relaţiile cu aceştia. Consideră că relaţia dintre români şi maghiari e proastă 38,3% dintre munteni, 35,6% dintre moldoveni şi doar 26% dintre cei care convieţuiesc într-adevăr cu etnicii maghiari.

Posibilitatea maghiarilor de a obţine dublă cetăţenie nu este foarte agreată, 50% având o părere proastă şi foarte proastă despre acest lucru. Nemulţumirea faţă de acest drept câştigat de maghiari creşte cu vârsta: 42% la cei de 18-35 de ani şi 58% la cei peste 65 de ani. De asemenea, gradul de nemulţumire este invers proporţional cu numărul anilor de şcoală. 42,5% dintre cei cu studii superioare se declară deranjaţi, iar procentul ajunge la 50% în rândul celor cu maximum opt clase. Romii (35,3% deranjaţi) sunt mult mai puţin "invidioşi" decât românii (51,9%).

Mult mai deranjaţi au fost respondenţii de "îndrăzneala" unor preşedinţi de consilii judeţene (CJ) de a cere cetăţenia maghiară: 72% împotrivă. Şi aici intoleranţa creşte odată cu vârsta: 79,3% între cei trecuţi de 65 de ani, respectiv 57,6% între tineri. Romii sunt, din nou, mult mai toleranţi decât românii, doar 35,3% contestă gestul şefilor de judeţe, faţă de 77% din populaţia majoritară. Şablonul geografic se repetă: 78% intoleranţă în Moldova, 73% în sud şi doar 67,6% în Transilvania şi Banat. Contestatarii dreptului preşedinţilor de CJ de a solicita cetăţenia maghiară au şi o explicaţie: 61% cred că, deveniţi cetăţeni maghiari, demnitarii respectivi îşi vor schimba atitudinea faţă de România.

Aproape un sfert dintre respondenţi (24%) au o părere proastă şi foarte proastă despre maghiari. Extremele de vârstă sunt cele mai intolerante: 35,3% dintre bătrâni, respectiv 30,8% între tineri. Din nou, intoleranţa creşte odată cu scăderea numărului anilor de şcoală: 7,8% la cei cu studii superioare, 33,6% între cei cu maximum opt clase. Romii sunt singura etnie cu părere 100% bună despre maghiari şi, din nou, maghiarii sunt prost văzuţi de cei care nu-i cunosc direct: 29,8% dintre moldoveni, 24,9% dintre munteni şi doar 18,9% dintre ardeleni şi bănăţeni.

15% din populaţia ţării n-ar accepta un coleg de muncă maghiar, 52% n-ar accepta să fie reprezentaţi politic de maghiari, 20% n-ar accepta vecini maghiari, 19%, prieteni maghiari, iar 30% n-ar admite maghiari în familie. În toate aceste cazuri, cei mai intoleranţi sunt tinerii şi vârstnicii. Intoleranţa e mai mare în Moldova şi Muntenia şi în mediul rural şi scade odată cu acumularea anilor de şcoală.

Opinia specialistului

Sociologul Vasile Dâncu explică distribuirea sentimentelor anti-maghiare preponderent spre extremele de vârstă. "Şi pentru mine a fost o surpriză să observ că tinerii şi bătrânii se întâlnesc la nivelul de sus al intoleranţei. Dacă Dictatul de la Viena e mai prezent în mintea celor în vârstă, cei tineri sunt atraşi de practicile noi, de genul celei a lui Csibi Barna, sunt mai atraşi de lucrurile cu potenţial de violenţă. În schimb, generaţiile de vârstă medie sunt mai educate în multiculturalitate, au construit convieţuirea armonioasă în Transilvania", a explicat Dâncu.

El are o justificare şi pentru aparenta peremizare a electoratului opoziţiei. "Electoratul merge întotdeauna după lideri şi, în ultima vreme, tonurile naţionaliste au fost destul de frecvente în discursurile lui Antonescu şi Ponta. Dar este şi o formă de pedepsire a UDMR, vinovată că ţine guvernul în funcţie. Dacă, după congres, UDMR trăda, ar fi fost invers, electoratul PDL s-ar fi vadimizat; e vorba de o percepţie interetnică tranzacţională", a spus Dâncu.

Peremizarea opoziţiei

În privinţa relaţiei cu maghiarii, electoratul opoziţiei pare mai apropiat de opţiunile alegătorilor PRM. 56,5% din potenţialul electorat USL neagă dreptul maghiarilor la dublă cetăţenie, la fel ca 80% dintre alegătorii PRM şi doar 30,3% dintre cei ai PDL. În cazul şefilor de judeţe care şi-au cerut acest drept, electorii USL sunt chiar mai radicali decât fanii lui Vadim: 80,7% împotrivă, faţă de 80% - PRM (doar 59,3% - PDL). Dintre alegătorii potenţialilor prezidenţiabili, cei ai lui Crin Antonescu sunt cei mai radicali: 82,2% contestă dreptul şefilor de judeţe la dublă cetăţenie. Urmează alegătorii lui C.V.Tudor - 76,9%, Dan Diaconescu - 74,2%, Victor Ponta - 71,1% şi ai ipoteticului candidat Traian Băsescu - 61,7%.

 

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza