Anunţând de la tribuna congresului PNL că democrat-liberalii ar fi acceptat, practic, să fie absorbiţi în PNL, Johannis a declanşat un val de proteste ale unor nume cu greutate din tabăra portocalie. Primul a fost Emil Boc, urmat de Cătălin Predoiu, Anca Boagiu, Ioan Oltean, unii dintre ei punând chiar sub semnul întrebării continuarea procesului de fuziune. Vasile Blaga s-a exprimat abia după o zi şi a făcut-o într-un mod mult mai înţelegător la adresa noului lider liberal. În cele din urmă, cu jumătate de gură, Johannis a recunoscut că a transformat nişte interpretări personale într-o pretinsă realitate.
Incidentul a scos, însă, pe masa dezbaterilor cel mai fierbinte cartof al negocierilor paritare, pe care mai cu seamă democrat-liberalii îşi doreau să-l ascundă, dacă ar fi fost posibil, până în ultima secundă dinaintea pecetluirii contopirii celor două formaţiuni. Înainte, însă, de zicerea mai mult sau mai puţin inspirată a „neamţului", cei aproape 1.500 de delegaţi la congres adoptaseră celebrul amendament Quintus, care, practic interzice, din punctul de vedere al liberalilor, orice tip de fuziune politică altfel decât prin absorbirea celorlalţi în partidul Brătienilor.
Vicepreşedintele PDL, senatorul Alin Tişe, este, la fel ca Blaga, mult mai îngăduitor cu poziţia oarecum de forţă adoptată de forul suprem de decizie al liberalilor. „Ei au decis unilateral (aluzie la amendamentul Quintus - n. red.), e dreptul lor, dar, când faci o construcţie comună, negociezi. Tocmai de aceea, în afara a două, trei nume care au protestat, noi, conducerea centrală a PDL, n-am reacţionat la decizia congresului PNL sau la cele spuse de Klaus Johannis, tocmai pentru că încă n-am discutat acest subiect. Cum spunea şi Vasile Blaga, numele noului partid va fi ultimul pus pe masa negocierilor.
Oricum, acesta va trebui stabilit până cel târziu la sfârşitul lunii august, începutul lui septembrie, pentru că alegerile prezidenţiale au fost fixate în 3 noiembrie, iar prin modificarea legii electorale, perioada de campanie a fost extinsă la 45 de zile, ceea ce înseamnă că, la începutul lunii septembrie va trebui să înscriem oficial în competiţie candidatul nostru comun; or, odată cu stabilirea candidatului, va trebui să depunem la tribunal şi documentele de înfiinţare a noului partid, pentru că procesul juridic de înregistrare e unul de durată. Tocmai din acest motiv, chiar dacă vom face congres de fuziune şi vom depune actele pentru înregistrarea fuziunii, e puţin probabil ca noul partid să fie înregistrat legal în timp util pentru a participa ca atare la competiţia electorală din toamnă. Drept urmare, în alegerile prezidenţiale vom participa ca alianţă electorală PNL-PDL", a explicat Tişe.
La rândul său, proaspăt realesul vicepreşedinte PNL, senatorul Marius Nicoară, nu crede că problema numelui noului partid ar putea pune în pericol fuziunea. „Faptul că noi am adoptat amendamentul Quintus sper să nu fie o piedică în calea fuziunii şi cred că se va putea depăşi acest impas", a afirmat Nicoară. El a admis, însă, că amendamentul seniorului liberal nu reprezintă, totuşi, o garanţie a perpetuării numelui partidului care a făcut România modernă. „Va fi mai greu de schimbat numele partidului, dar nu imposibil. Va fi nevoie de un nou congres, care să modifice din nou statutul şi apoi numele", a explicat Nicoară.
